România înregistrează unul dintre cele mai scăzute niveluri de încredere economică din ultimii ani, context în care creșterea economiei a încetinit semnificativ în primele luni ale anului 2026, în ciuda măsurilor fiscal-bugetare adoptate de guvernul condus de Bolojan în vara lui 2025. Indicatorii Eurostat arată o deteriorare constantă a situației, reflectată în scăderea valorii indecelui de încredere în economie, care a ajuns la 92 de puncte în martie 2026.
Declinul încrederii în economia României
Indicele Eurostat de încredere în economie (ESI) trebuie să depășească 100 de puncte pentru a indica o perspectivă favorabilă. În perioada iunie 2023-aprilie 2025, acesta a rămas peste acest prag, atingând chiar un maxim în octombrie 2024, înainte de alegerile prezidențiale. În luna ianuarie 2025, acordată pentru organizarea alegerilor prezidențiale, indicele a scăzut la 99,7 puncte, dar a depășit din nou pragul de 100 în aprilie 2025.
În mai 2025, înainte de alegeri, indicele a fost de 99,3 puncte și, după adoptarea măsurilor bugetare la sfârșitul lunii iulie, a început o scădere accelerată. În ultimele 10 luni ale anului, indicele a rămas constant sub 95 de puncte, semnal de recesiune, conform datelor Eurostat. Ultimele valori, pentru martie 2026, indică o coborare la 92 de puncte.
Impactul măsurilor fiscale asupra încrederii
După alegerea guvernului Bolojan și măsurile de reducere a deficitului bugetar, încrederea în economie a avut o tendință-descendentă. În mai 2025, când au fost anunțate noile alegeri, indicele era la 99,3 puncte, iar în iulie, la adoptarea măsurilor bugetare, a început declinul puternic. În ultimele luni, valorile s-au menținut sub pragul de 95, ceea ce indică o sensibilitate ridicată la politicile fiscale și condițiile externe.
Schimbări în ritmul creșterii economice în 2025
Datele Eurostat arată o schimbare drastică a performanței economice a României în 2025. În trimestrul al doilea, sub mandatul premierului Marcel Ciolacu, economia a crescut cu 1%, fiind a treia cea mai bună performanță din UE, după Malta și Danemarca. Comparativ, țara nostru a avut o creștere superioară marilor economii europene – Franța, Germania și Spania.
După șase luni de guvernare Bolojan, situația s-a inversat. În trimestrul al patrulea, România a înregistrat o scădere de 1,9%, fiind a doua cea mai afectată economie din UE, după Irlanda, care a avut o diminuare de 3,8%. Luxembourg și Estonia au înregistrat scăderi minore, de -0,1%.
Consolidarea tendinței negative
Această scădere rapidă a performanței economice indică o sensibilitate crescută la măsurile de politică fiscală adoptate și la dinamica externă. Reducerea încrederii determină diminuarea consumului și amplifică incertitudinile din mediul de afaceri, contribuind la temperarea creșterii economice.
Din datele Eurostat, se remarcă o inversare clară a trendului în 2025, de la creșteri semnificative în primul semestru la scăderi accelerante în partea a doua a anului. Această evoluție are un impact direct asupra perspectivelor economice ale României, care se resimt clar în indicatorii statistici oficiali.
Lasă un răspuns