Industria românească a înregistrat un declin anual de 2,3% până în martie 2026, atingând un total de 5,3 milioane de angajați, potrivit unui studiu al companiei EY, citat de Agerpres. În același timp, sectorul auto a fost cel mai afectat, cu aproximativ 32.000 de locuri de muncă pierdute, urmat de ingineria mecanică cu 22.000 și de producția și prelucrarea metalelor, unde au fost consemnate 8.800 de concedieri.
Declinul industriei și principalele pierderi de locuri de muncă în România
Numărul angajaților din industrie a scăzut cu 2,3% în intervalul analizat, indicând o tendință negativă pentru sectorul industrial din țară. Sectorul auto a suferit cele mai mari pierderi, concretizate în 32.000 de locuri de muncă eliminate. Ingineria mecanică a pierdut 22.000 de angajați, iar industria metalelor a suferit o reducere de 8.800 de posturi.
Semne de speranță pentru industria germană
Studiul EY evidențiază, însă, și semne de redresare pentru industria din Germania, una dintre cele mai importante economii europene. Veniturile sectorului au crescut anual cu 1,7%, ajungând la peste 531 de miliarde de euro (618 miliarde de dolari). Este pentru prima dată după 10 trimestre de scădere când înregistrează un avans anual.
Creșterea exporturilor și diversificarea sectorului
În ceea ce privește exporturile, sectorul metalelor a înregistrat o majorare de 28% față de anul anterior, rezultând o creștere de 18% a veniturilor din acest domeniu. Alte creșteri moderate au fost înregistrate în sectorul auto (de 2,1%) și în domeniul electric, cu 1,4%.
Perspectiva industriei și posibile noi concedieri
Jan Brorhilker, partener în cadrul EY Germany, a comentat că următoarele luni vor arăta dacă dezvoltarea pozitivă din anumite sectoare este temporară sau semnul unei redresări sustenabile. El a evidențiat dinamicile de pe piața muncii, indicând că există supracapacitate în multe domenii.
Brorhilker a avertizat că multe companii analizează posibilitatea de a închide fabrici și a reduce costurile, nu doar prin programe de economii, ci și din cauza presiunii sub care se află. Acesta a subliniat că discuțiile în multe firme nu vizează doar ajustări temporare, ci restructurări pe termen lung.
Aceste tendințe indică o posibilă continuare a procesului de reducere a forței de muncă în unele sectoare, în condițiile în care companiile caută răspunsuri la costurile ridicate și competiția acerbă din piețele internaționale.
Lasă un răspuns