Creșterea numărului de insolvențe în România în primul trimestru al anului 2026 este interpretată de experți ca un indicator al unei piețe solicitante și al unei selecții naturale a companiilor vulnerabile, mai degrabă decât ca simptomul unui declin economic generalizat. Conform unui avocatt și practician în insolvență, Cătălin Guriță, această dinamică reflectă mai degrabă o piață care nu mai toleră lipsa de lichiditate și lipsa de adaptare a firmelor, decât o criză economică pe scară largă.
Creșterea insolvențelor și tendințele pieței
Numărul firmelor insolvente în primul trimestru al anului 2026 a fost de 1.829, reprezentând o creștere de 14,31% față de același interval al anului 2025. În comparație, un studiu realizat de Coface indică o creștere de 36% în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025.
Factori care influențează vulnerabilitatea companiilor
Analiza evidențiază că vulnerabilitatea sectorială este mai acută în domenii precum comerț, construcții, transporturi, HoReCa, precum și anumite zone din producție și real estate. Conform specialistului, companiile slab capitalizate, dependente de credite pe termen scurt, și cele cu marje mici sunt mai expuse riscului de insolvență.
Responsabil pentru această creștere este, potrivit lui Guriță, faptul că firmele vulnerabile se bazează deseori pe finanțare din datorii și nu reușesc să acopere creșterea costurilor. Semnele de avertizare precum întârzieri frecvente la plata furnizorilor, rostogolirea datoriilor fiscale, utilizarea TVA-ului și contribuțiilor ca surse de finanțare curentă, precum și creșterea litigiilor comerciale sunt frecvent ignorate până în momentul crizei.
Pericolul întârzierii în soluționare
Multe companii ajung la avocați sau consultanți abia după ce apar popriri, executări sau notificări de reziliere. Expertul recomandă ca discuțiile despre restructurare să fie inițiate încă din faza de dificultate, când firma poate continua să-și execute obligațiile scadente, evitând astfel insolvența.
Potrivit lui Guriță, insolvabilitatea nu înseamnă neapărat faliment automat. Legea 85/2014 prevede nu doar acoperirea pasivului, ci și posibilitatea reușitei unei redresări, dacă măsurile sunt luate la timp. O procedură de insolvență inițiată în stadiu incipient poate proteja activele și permite negocierea organizată cu creditorii.
Concordatul preventiv, o soluție rar utilizată
Un mecanism subutilizat în România, dar eficient, este concordatul preventiv, care intervine înainte de insolvență, atunci când firma are dificultăți dar poate plăti datoriile scadente. Aceasta permite negocierea unui plan de restructurare, protecție împotriva unor executări și păstrarea controlului asupra companiei.
Datele Coface arată că în 2025 au fost deschise 221 de proceduri de concordat preventiv, comparativ cu 96 în 2024. Specialistul menționează că această procedură este forma de prevenție pentru companii, în timp ce insolvența este măsura chirurgicală. Însă, majoritatea antreprenorilor cer ajutor abia după ce situația s-a complicat.
Etape esențiale înainte de declanșarea insolvenței
Primul pas pentru tratarea efectivă a dificultăților este realizarea unei analize concrete a situației de lichiditate pentru următoarele 13 săptămâni. Aceasta include încasările, plățile, datoriile scadente, contractele vulnerabile și garanțiile executabile.
Ulterior, trebuie evitate deciziile izolate, iar antreprenorul este sfătuit să consulte avocați, consultanți financiari și practicieni în insolvență înainte de a fi împins de creditori. Deciziile despre plăți, contracte și amânări trebuie să fie fundamentate pe o înțelegere clară a riscurilor juridice și financiare.
Impactul și profilul companiilor vulnerabile
Analiza relevă că, în ciuda stabilității relative a economiei generale, piața penalizează firmele slab capitalizate și fără disciplină financiară. Sectorial, cele mai expuse sunt companiile din comerț, construcții, transporturi și HoReCa, unde cash-flow-ul, nu profitul contabil, devine măsura principală a riscului de insolvență.
În final, creșterea insolvențelor în România în primul trimestru al anului 2026 este determinantă pentru anumite sectoare și profiluri de companii, dar nu indică un declin economic generalizat. Piața maximizează, astfel, impactul vulnerabilităților financiare ale firmelor slab capitalizate și dependente de finanțări pe termen scurt.
Lasă un răspuns