Deputatul PSD Marius Budăi a criticat dur ideea unui „guvern de armistițiu”, susținută recent de Ilie Bolojan, considerând-o o reîmprospătare a unor propuneri făcute anterior de social-democrați. El afirmă că discursul despre un guvern de pace nu are alt scop decât prelungirea crizei politice existente de aproape două luni.

Reacție la propunerea lui Bolojan

Budăi l-a acuzat pe Bolojan de schimbări repetate în pozițiile sale în negocieri pentru formarea noului guvern. El a spus că declarațiile și propunerile din ultima vreme par a fi doar „apa caldă”, preluată din spațiul public, fără valoare inovatoare. Potrivit lui, ideea unui guvern de armistițiu sună bine, dar nu reprezintă decât un răspuns conform unor propuneri anterioare ale PSD.

Critici la adresa coerenței strategice a lui Bolojan

Budăi a prezentat o serie de exemple despre “armistiții” anterioare. El a menționat că primul ar fi fost cel privind un guvern cu orientare doctrinară, despre care afirmă că a fost încălcat încă din primele momente. În plus, a semnalat că s-au încercat mai multe formule de alianță, inclusiv cu membri precum Tomac și Veștea, dar toate s-au dovedit a fi „armistiții de fațadă”. Ultima variantă, cea a unei mari coaliții pro-occidentale, exclude în mod explicit președintele interimar Bolojan de la funcția de premier.

Budăi susține că aceste poziții schimbătoare reflectă o strategie de amânare, menită să întârzie formarea unui nou guvern, pentru păstrarea scaunului interimar. El a subliniat că toate aceste mutări urmează același pattern: după ce acestea sunt acceptate, apar noi condiții sau declarații de șoc pentru a perpetua criza.

Obiectivul liderilor politicieni

Potrivit lui Budăi, intenția premierului interimar și a USR nu este formarea rapidă a unui guvern, ci păstrarea în functie a executivului interimar. El a comparat această strategie cu încercarea de a atinge orizontul unui punct fix, deși, în realitate, partidele se îndepărtează constant de această țintă.

Deputatul PSD a criticat, de asemenea, utilizarea de argumente „fără susținere” și plagiatul politic, denunțând oportunismul ca fiind responsabil pentru perpetuarea blocajului.

Contextul crizei politice

Criza politică actuală a început după demiterea Guvernului Bolojan, care a avut loc pe 5 mai, prin moțiune de cenzură. De atunci, negocierile dintre principalele formațiuni politice nu au reușit să genereze o majoritate clară pentru formarea unui nou cabinet.

Președintele Nicușor Dan a desemnat inițial premier pe Eugen Tomac, dar acesta și-a depus mandatul din cauza lipsei de sprijin, iar ulterior Adrian Veștea a fost propus pentru funcție, dar a fost respins la vot. Pentru învestirea cabinetului Veștea era nevoie de cel puțin 233 de voturi, însă s-au strâns doar 189.

În aceste condiții, discuțiile despre un guvern „de armistițiu” sunt considerate o posibilă soluție pentru deblocarea situației politice.