Ministerul Mediului a emis o declarație oficială în care contestă faptul că instituția ar fi fost notificată de compania de distribuție a apei, ESZ Prahova, privind posibilitatea întreruperii furnizării cu apă potabilă.
„ESZ Prahova nu a raportat pericolele menționate, nu a indicat limitele tehnologice ale stației de tratare, nu a avertizat despre turbiditatea ridicată care ar putea împiedica procesul de tratare și nu a implementat măsuri preventive”, precizează autoritatea.
De asemenea, instituția afirmă că Hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Prahova din 6 noiembrie „nu avertizează asupra unui pericol de suspendare a serviciului din cauza scăderii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă aceste intervenții nu ar fi realizate”.
„Afirmatiile din mass-media conform cărora Ministerul ar fi știut despre riscul de oprire a furnizării apei și ar fi ignorat avertismentele sunt nesusținută. Mai mult, reprezentanții Ministerului Mediului au solicitat explicit informații privind existența unui astfel de risc și au primit asigurări din partea autorităților locale că nu există pericol pentru populație. ESZ Prahova, responsabil pentru procesul de tratare și distribuție a apei, nu a comunicat că turbiditatea crescută ar putea face imposibilă operarea Stației Voila”, transmit joi dimineață reprezentanții ministerului.
Instituția mai comunică că au fost inițiate verificări de către Corpul de Control pentru clarificarea cauzelor și identificarea responsabililor pentru acest incident.
Se aminoțează și despre procesul verbal al întâlnirii tehnice din 22 octombrie 2025, care a avut loc la barajul Paltinu între ANAR, ABA Buzău–Ialomița, SGA Prahova, Hidroelectrica, CONSIB, specialiștii firmei de scafandri și operatorul de apă ESZ Prahova, unde s-a menționat că „lucrările de remediere la GF2 (golirea de fund 2) pot temporar crește turbiditatea apei brute care ajunge la Stația de Tratare Voila”.
Potrivit aceleiași surse, „operatorul ESZ Prahova, responsabil unic de tratarea apei pentru consum, nu a notificat în vreun moment că o creștere a turbidității ar putea împiedica tratarea și, implicit, poate provoca întreruperea alimentării cu apă potabilă”.
„Deși avea obligația legală și profesională de a informa despre orice situație care afectează continuitatea tratamentului apei, ESZ Prahova nu a semnalat riscurile invocate, nu a prezentat limitele stației de tratare, nu a spus că turbiditatea crescută ar putea face imposibilă procesul de tratare și nu a activat măsuri preventive (rezerve, surse alternative, tamponare)”, mai menționează reprezentanții Ministerului Mediului.
Mai mult, documentul din 22 octombrie nu conține nicio notificare, observație sau semnătură din partea operatorului ESZ Prahova privind imposibilitatea de tratare a apei în cazul creșterii turbidității.
Responsabilitatea pentru această lipsă de anticipate revine exclusiv operatorului, explică Ministerul Mediului.
În Hotărârea nr. 9 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Prahova, din 6 noiembrie, se menționează explicit că „riscul operațional generat de avaria la golirea de fund GF2, cauzată de incidentul tehnic din 17 iunie 2025”, reprezintă o situație de urgență.
„Documentul nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării cauzat de scăderea nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci indică un risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă aceste intervenții nu ar fi fost realizate. CJSU a confirmat existența unei situații de urgență legată de imposibilitatea intervenției tehnice la GF2 și riscul pentru siguranța barajului, dar nu a fost menționat că operatorul ar fi avertizat sau solicitat măsuri pentru a preveni lipsa de apă potabilă”,
Operatorul de apă ESZ Prahova avea obligația legală și contractuală de a păstra rezerve minimale de apă (în condițiile BAC-ului nefuncțional din 2017), de a raporta imediat orice limitare tehnologică a stației, de a evalua impactul turbidității în procesul de tratare, de a informa autoritățile competente și de a activa surse alternative, conform celor stabilite de legi.
„Niciuna dintre aceste responsabilități nu a fost îndeplinită”, conchide Ministerul Mediului.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Toți erau informați. Cronologia dezastrului de la Paltinu. Primele indicii despre criza apei au apărut în 17 iunie. La cinci luni distanță, 100.000 de oameni rămân fără apă, iar securitatea energetică a țării este în pericol.
Vicepremierul Tánczos Barna despre criza apei potabile: „Din ce în ce mai des, conducerea ajunge în poziții cheie și în cadrul companiilor strategice”.
Lasă un răspuns