Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că numirea directorilor civili la conducerea servicilor de informații SRI și SIE nu este o prioritate, invocând dificultatea construirii unei majorități parlamentare pentru aceste numiri. El a spus că este preocupat în primul rând de colaborarea cu aceste instituții, în condițiile în care România nu are conducători la șefia serviciilor secrete de peste trei ani.

Declarații despre numirile la SRI și SIE

Nicușor Dan a afirmat că, în timpul periodelor de întârziere, a colaborat cu serviciile și considera că acestea și-au îndeplinit rolul. El a comparat procesul de desemnare a conducerii acestor instituții cu formarea unui guvern, subliniind necesitatea unei majorități în Parlament pentru numiri.

Președintele a susținut că existența unui șef civil la SRI și SIE „nu este o chestiune așa de importantă”, argumentând că deciziile au fost influențate și de probleme legate de funcționarea instituțiilor și interese de corupție. A mai adăugat că problemele legate de aceste numiri apar și din cauza unor birocrații rigide din cadrul structurilor administrative.

Contextul și evoluția amânărilor

În ianuarie, Nicușor Dan afirma că numirile vor fi realizate „în următoarele săptămâni”, însă în lunile următoare termenul a fost tot mai amânat.

În februarie, președintele a spus că discuțiile sunt suspendate din cauza tensiunilor politice și a anunțat că are o listă cu cinci nume, ce urmează a fi analizate pentru numire. În martie, invoca „inflamarea” scenei politice ca motiv pentru întârziere și a spus că deciziile vor fi luate „la momentul potrivit”.

În aprilie, Nicușor Dan a declarat că speră să reușească să facă numirile „în curând”, dar a adăugat că procesul depinde de negocieri cu forțele pro-occidentale din Parlament, estimând o șansă de puțin peste 50%. De atunci, termenul a fost tot mai vag, iar procesul de numire a rămas nelămurit.

Situația securitară și evaluări

Președintele a explicat că nu face evaluări directe asupra măsurilor de securitate de la Summitul de la Kiev, atribuindu-le SPP-ului. A afirmat că are încredere în profesionalismul acestei structuri și că munca sa externă implică multiple vizite bilaterale, pregătirea discursurilor și inputuri de la echipele de comunicare și intelligence.

El a spus că nu se implică în detaliile de securitate, considerând că aceste responsabilități țin de SPP, dar a subliniat că a avut încredere în serviciu și a experimentat multiple vizite internaționale, în cadrul cărora au fost evaluate riscurile pentru România.