Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat primul Ghid de ocupare și utilizare a plajelor de pe litoralul românesc, elaborat de Ordinul Arhitecților din România. Documentul stabilește reguli unificate pentru organizarea spațiului de plajă, accesul public și amenajările permise, fiind considerat un pas important în reglementarea zonei.
Contextul și scopul ghidului
Litoralul românesc s-a dezvoltat fără un cadru clar în ultimii ani, fapt ce a dus la ocupări necorespunzătoare, blocaje de acces și degradarea spațiului public. Extinderea plajelor prin înnisipare și creșterea numărului de activități turistice au accentuat aceste probleme.
Ghidul vine după ani în care dezvoltarea a fost haotică, și va constitui primul pas în reformarea gestionării plajelor. În fazele următoare, se intenționează aplicarea soluțiilor direct în teren și elaborarea unor documentații urbanistice pentru sezonul estival următor.
Principiile cheie și influența în contracte
Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a explicat că ghidul aduce ordine spațiului litoralului, nu doar din punct de vedere estetic, ci și privind accesul public, interesul economic și protecția mediului. Documentul va deveni parte integrantă din noile contracte de închiriere pentru perioade de 10 ani, reguli care vor fi aplicate fără opțiuni de excludere.
„Acest ghid oferă repere clare pentru modul de organizare și funcționare a plajelor, urmând să devină parte esențială din acordurile de concesiune”, a declarat oficialul.
Reguli pentru ocupare, acces și amenajări
Potrivit ghidului, zona de contact cu apa trebuie să rămână liberă de orice amplasamente pentru a asigura circulația și accesul neîngrădit al utilizatorilor. Estimarea ocupării limitează utilizarea șezlongurilor și umbrelelor la maximum 70% din suprafața închiriată, restul fiind rezervat plajei libere.
Accesul public trebuie să fie facilitat prin trasee pietonale clare, continue, fără obstrucții, inclusiv dinspre orașe sau faleze. Soluțiile trebuie să faciliteze accesul pentru toate categoriile de utilizatori, inclusiv persoane cu mobilitate redusă, familii și vârstnici.
Restricții și tipul de construcții aprobate
Toate intervențiile trebuie să fie temporare, demontabile și reversibile. Nu sunt permise fundații permanente sau structuri care afectează structura naturală a plajei. Doar dotări strict necesare funcționării – dușuri, cabine, puncte de prim-ajutor, structuri ușoare pentru servicii de plajă – pot fi instalate.
Dezvoltările haotice și ocuparea excesivă a plajei sunt descurajate, precum și blocarea perspectivelor asupra marii. Organizarea funcțiunilor trebuie să fie controlată și în zone bine definite, pentru a păstra deschiderea vizuală și caracterul natural.
Calitatea arhitecturală și specificul zonelor
Ghidul prevede utilizarea materialelor durabile și compatibile cu mediul marin, cum ar fi lemnul tratat, metalul și textilele naturale. Se recomandă evitarea soluțiilor improvizate, a materialelor neconforme și a culorilor agresive, pentru a păstra coerența vizuală a litoralului.
Se diferențiază clar între plajele urbane, naturale și rurale, pentru a adapta regulile la specificul fiecărei zone și a evita aplicarea uniformă a soluțiilor.
Zonele de pe litoral incluse în ghid
Documentul acoperă șapte zone reprezentative: Năvodari, Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla și Vama Veche. Acestea au fost selectate pentru a reflecta diversitatea situațiilor existente și pentru a fundamenta regulile pe întregul litoral.
Reglementările vor fi aplicabile la nivel național, adaptate fiecărei zone în funcție de caracteristici.
Recomandări suplimentare ale autorului
Autorul subliniază că plajele închiriate pe sume mici se pot recupera rapid, dar statul român a pierdut bani considerabili din aceste chirii sub valoarea pieței, în timp ce stațiunea cu cel mai fin nisip se află la doar 14 kilometri de Constanța.
Lasă un răspuns