România se confruntă cu o lipsă acută de reglementare în domeniul criptomonedelor, situație ce expune investitorii și firmele din sector riscuri juridice și financiare majore. În condițiile în care, de la 1 iulie, legislația europeană impune autorizarea companiilor din spațiul crypto, autoritățile locale nu pot în acest moment să emită astfel de avize, fiind fără o autoritate desemnată pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2023/1114.

Contextul legislativ și situația actuală

Deși termenul-limită pentru autorizare era stabilit pentru data de 1 iulie, în România nu există o autoritate competentă care să gestioneze cererile în acest domeniu. Potrivit unui oficial ASF, nu a fost desemnată încă o autoritate națională responsabilă, iar procesul pentru emiterea unor autorizări poate începe doar după desemnarea acesteia, conform articolului 93 din regulamentul european MiCA.

Nicio firmă de criptomonede înregistrată în România nu se poate autoriza conform legislației europene, iar în lipsa unor reguli clare, unele companii pot căuta autorizare în alte țări UE cu legislație mai avansată. Unele firme au deja planuri de relocare pentru a beneficia de sistemul de „pașaport european”, prin care acestea pot activa în orice stat membru, notificând autoritățile locale.

Estimările indică că aproximativ 2 milioane de români au investit în bitcoin și alte criptomonede. Suma totală deținută de aceștia depășește 12 miliarde de euro. În România, aproape jumătate dintre aceștia activează prin firme înregistrate local, fiind expuși riscurilor generate de lipsa reglementării.

Riscurile includ blocarea conturilor bancare în cazul în care aceste firme se confruntă cu dosare penale pentru funcționare fără autorizație, ceea ce ar putea afecta clienții. În plus, băncile își pot lua decizii și înainte de începerea unor acțiuni penale, având în vedere obligația de autorizare impusă de UE.

Riscuri financiare și pierderi pentru bugetul național

Lipsa legislației poate duce la pierderi fiscale semnificative pentru bugetul României. Sumele colectate din taxe și impozite plătite de firme din domeniul crypto se vor diminua, iar controlul fiscal al Autorității Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) devine mai dificil.

Autoritățile române pierd, de asemenea, posibilitatea de a obține venituri din taxe pe activitatea acestor companii și de a reglementa complet sectorul. În cazul unor probleme ulterioare, investitorii români vor trebui să se adreseze autorităților din țările unde firmele lor sunt înregistrate și autorizate.

Posibile consecințe și reacția UE

Deși draftul de lege privind implementarea normelor UE în domeniu era gata din decembrie 2024, nicidecum nu au fost autilizate măsuri legislative concrete. Ultimul pas a fost realizat în aprilie, când proiectul de OUG a fost discutat în prima lectură în ședința de Guvern.

În lipsa unei legislații active, UE începe să ceară explicații, fiind posibilă inițierea unor proceduri de infringement împotriva României. În trecut, țara a fost sancționată pentru întârzieri în adoptarea legilor europene, în special în domenii precum gestionarea deșeurilor și legea RCA.

Autoritățile locale nu au dezvoltat încă un plan concret pentru implementarea regulamentelor europene, deși formularea unei astfel de strategii ar fi necesară pentru evitarea unor sancțiuni financiare.

Concluzie

Situația actuală denotă un decalaj major între obligațiile europene și capacitatea națională de reglementare în domeniul criptomonedelor, ceea ce poate avea repercusiuni asupra sectorului și a investitorilor locali. România rămâne, momentan, singura țară din UE fără o legislație în domeniul crypto, expunându-se unor posibile penalizări financiare din partea Uniunii Europene.