Guvernul condus de Ilie Bolojan are în dezbatere planuri de vânzare a mai multor companii de stat din domenii strategice, inclusiv energie, resurse, finanțe și infrastructură. Anunțul a fost făcut recent de vicepremierul Oana Gheorghiu, care a prezentat lista companiilor vizate pentru privatizare, incluzând Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz, CEC Bank, Portul Constanța, Imprimeria Națională, Loteria Română, Salrom, Cuprumin, Romarm și Compania Națională Aeroporturi București.
Companii de stat vizate pentru vânzare
Oana Gheorghiu a declarat intenția guvernului de a vinde părți din aceste companii profitabile. Acestea includ entități care controlează resurse și infrastructură strategică pentru România. Propunerile de privatizare vizează majorări semnificative ale procentelor vândute, între 10 și 20%, ceea ce ar duce la pierderi substanțiale pentru stat.
Performanța economică a companiilor de stat
Hidroelectrica a obținut în 2024 o marjă de profit de 47%, cu o cifră de afaceri de 10 miliarde de lei. Profitul său a fost de aproape 4,7 miliarde de lei, fiind de 6,7 ori mai mare decât profitul OMV Petrom, de 697 milioane de lei. Statul român pierde anual aproape 940 milioane de lei din deținerea sa de 80% la Hidroelectrica, sumă care depășește cu 243 milioane lei profitul companiei private Petrom.
Valorificarea resurselor și evaluarea companiilor
Nuclearelectrica a avut în 2024 un profit de 1,9 miliarde de lei și o cifră de afaceri de 5,1 miliarde lei, cu o marjă de profit de 37%. În condiții de exploatare a noilor reactoare, valoarea companiei ar putea crește semnificativ, însă evaluarea oficială actuală este de doar 19,85 miliarde de lei (sub 4 miliarde de euro).
Portul Constanța, cel mai mare port al Mării Negre, este evaluat la circa 1,45 miliarde de lei (aproximativ 290 milioane euro). În contextul achiziției portului moldovenesc Giurgiulești pentru 56 milioane euro, estimările pentru Portul Constanța variază între 2,5 și 3 miliarde euro, însă guvernul Bolojan ar intenționa să-l vândă cu doar 250 milioane euro.
Romgaz și Transgaz urmează să înceapă exploatarea gazului din perimetrul Neptun Deep, ceea ce ar putea spori valoarea lor de piață. În prezent, aceste companii sunt evaluate relativ modest, ceea ce ar putea reprezenta o pierdere pentru stat dacă părți din acțiuni sunt vândute înainte de creșterea valorii.
Companii din industria de apărare și alte entități strategice
Romarm, singura companie a statului român din industria de apărare încă neprivatizată, are o evaluare de circa 600 milioane lei (120 milioane euro). Lista include și Imprimeria Națională, producătorul documentelor de identitate și pașapoartelor, pentru care evaluarea oficială nu a fost precizată.
CEC Bank, a treia cea mai mare bancă din România, are o evaluare estimată de guvern la 1,1 miliarde de euro, mult sub prețul plătit la privatizarea BCR, de 4,8 miliarde euro. În cazul unui proces de privatizare, diferența de evaluare indică o posibilă pierdere pentru stat.
Controverse legate de evaluare și strategia de privatizare
Criticii subliniază disparityile între valoarea reală a activelor și evaluările oficiale. De exemplu, Salrom, compania de exploatare a grafitului, intenționează să listeze pe bursă cu o valoare de doar 120 milioane euro, în condițiile în care exploatarea resurselor de grafit și grafen ar putea genera anual până la 2 miliarde de euro, raportat la prețurile pieței.
Mai mult, compania are în plan investirea a 450 milioane euro pentru extracția anuală de 20.000 până la 40.000 de tone de grafit, cu potențial de a produce grafen ce poate ajunge la 200.000 euro pe tonă.
Evaluarea portofoliului de active a stârnit critici, deoarece companii precum Nuclearelectrica sau Portul Constanța sunt cotate sub valoarea reală a activelor și investițiilor planificate. Această politică de vânzare pare să fie percepută ca o reducere a proprietății naționale și o oportunitate pentru privatizarea companiilor strategice la prețuri reduse.
Implicări și motive pentru schimbări politice
Planurile de vânzare ale guvernului sunt percepute ca reprezentând un act de banditism economic. Termenii folosiți pentru a critica aceste intenții indică o opinie conform căreia privatizările ar putea reprezenta un furt de dimensiuni epocale din proprietatea statului.
Conform opiniilor critice, motivele pentru înlocuirea actualului premier sunt motivate de intentii mai largi legate de protejarea intereselor statului. Se menționează de asemenea riscul implicării în controverse și probleme penale legate de aceste acte de privatizare.
Deocamdată, nu există informații oficiale privind data înlocuirii lui Ilie Bolojan, însă intenția de a vinde aceste companii rămâne un punct central al discuției politice și economice în România.
Lasă un răspuns