Europarlamentarul Rareș Bogdan a afirmat că România se pregătește să impună „noi taxe” într-un context economic dificil, criticând dur guvernul condus de Ilie Bolojan pentru politica de austeritate și creștere fiscală. Bogdan consideră că măsurile actuale au dus la deteriorarea mediului de afaceri și la plecarea antreprenorilor, avertizând asupra riscului de a agrava criza economică.

Declarații despre situația economică și posibile noi taxe

Rareș Bogdan a declarat pe Facebook că, în mediile economice, circulă zvonuri privind introducerea de noi taxe. El a subliniat că deficitul bugetar continuă să se extindă, piețele financiare impun dobânzi crescute, iar sancțiunile agențiilor de rating și ale Comisiei Europene pentru consolidarea fiscală sunt tot mai severe.

„Avem o presiune a cifrelor: deficitul bugetar crește, dobânzile sunt în urcare, iar agențiile de rating ne amenință,” a spus europarlamentarul. El a criticat perspectiva unor măsuri dure pe termen scurt, considerând că acestea nu sunt soluțiile corecte.

Critici la adresa guvernului Bolojan pentru absența reformelor structurale

Bogdan l-a atacat pe premierul Ilie Bolojan, acuzându-l că a preferat austeritatea și majorarea taxelor în locul implementării reformelor structurale. El a comparat strategia Guvernului cu politici economice eșuate din alte state și a spus că România putea reduce deficitul prin reducerea risipei, digitalizarea administrației și stimularea investițiilor private.

„Bolojan a ales o rețetă toxică, în loc să promoveze reforme adevărate,” a afirmat Bogdan. El a adăugat că acest model ar putea duce țara în „junk,” adică într-o stare critică economic.

Impactul măsurilor fiscale asupra mediului de afaceri

Rareș Bogdan susține că efectele măsurilor fiscale au fost negative pentru mediul de afaceri. El afirmă că mulți antreprenori, anterior susținători ai guvernului, intenționează să plece din țară din cauza acestei situații.

„Antreprenori care credeau în reforma statului vor să plece din cauza creșterii taxelor. Ei credeau că austeritatea e soluția pentru deficit, dar acum nu mai sunt convinși,” a spus el.

Bogdan a exemplificat că alte țări au ales relaxarea fiscală și reducerea risipei pentru a limita deficitul, menționând Irlanda, SUA și Estonia. În Irlanda, reducerea impozitului pe profit, digitalizarea și eliminarea agențiilor au dus la creștere economică. SUA, sub Reagan, a avut creșteri economice după tăieri de taxe. Estonia a devenit o forță regională prin cota unică mică și digitalizare.

Austeritatea și efectele negative asupra economiilor

Europarlamentarul a adus în discuție critici ale economiștilor laureați ai Premiului Nobel precum Joseph Stiglitz și Paul Krugman, care avertizează asupra efectelor dăunătoare ale austerității.

„Austeritatea poate duce țările în cerc vicios al sărăciei și dependenței de finanțări externe,” a spus Bogdan. El citează și opinia lui Mark Blyth, care afirmă că reducerea cheltuielilor statului în timpul unei crize poate bloca economia, pentru că „veniturile mele sunt ale tale”.

Reproduceri negative din exemple europene și latino-americane

Bogdan aduce în discuție exemple negative precum Grecia, unde austeritatea a condus la o scădere a PIB-ului cu 25%, și Franța, care a avut probleme de capital din cauza suprataxării. Italia a înregistrat încetiniri în creștere din cauza taxelor, iar Argentina și Venezuela sunt exemple de modele economice ce au eșuat din cauza tratării mediului privat ca pe un sac fără fund, ducând la hiperinflație și sărăcie.

„Promisiunea reformei statului a fost înlocuită cu o rețetă toxică, înrăutățind situația economică,” a concluzionat Bogdan.

Critici la adresa măsurilor fiscale și alternative pentru reducerea deficitului

Bogdan afirmă că majorările de TVA, creșterea taxelor pe pensii, accize și impozitele pe imobile au avut consecințe negative asupra populației și mediului de afaceri. El consideră însă că există soluții concrete pentru reducerea deficitului, precum reducerea instituțiilor parazitare, combaterea evaziunii fiscale și digitalizarea ANAF.

„Se pot asigura fonduri pentru investiții europene și proiecte de dezvoltare, dacă se elimină risipa și se optimizează cheltuielile,” a mai spus el.

De ce crede Bogdan că Argentina și România seamănă

Bogdan explică faptul că absența combaterii risipei statului în Argentina a dus la o situație economică dificilă similară cu cea a României. El avertizează că, dacă se continuă cu creșteri de taxe fără reforme serioase, România riscă să urmeze un scenariu similar.

„Creșterea taxelor înainte de reducerea cheltuielilor poate genera hiperinflație și criză economică,” a concluzionat europarlamentarul.