Cetatea Rákóczi din Ghimeș-Făget, județul Bacău, un monument istoric construit în 1624 de către principele Bethlen Gabor, devine subiect de dispută politică între UDMR și AUR. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, l-a criticat dur pe deputatul AUR, Dan Tanasă, pentru contestarea reabilitării acestei cetăți, susținând că restaurarea a fost finanțată din fonduri publice și nu aparține exclusiv trecutului austro-ungar asociat monumentului.
Declarații și reacții după criticile la adresa restaurării
Dan Tanasă exprimase anterior nemulțumiri cu privire la investiția publică pentru restaurarea cetății, susținând că monumentul simbolizează fostul Imperiu Austro-Ungar. În postarea sa, deputatul AUR a calificat efortul drept „o dovadă crasă de slugărnicie” și a criticat prezența drapelului Ungariei și a „așa-zisului steag secuiesc” de la inaugurare.
Reacția deputatului UDMR, Csoma Botond, nu a întârziat. Pe Facebook, acesta i-a adresat cuvinte dure lui Tanasă, subliniind că cetatea nu aparține exclusiv unor opinii politice sau istorice. El a afirmat că locuitorii maghiari din România, contribuabili ai bugetului țării, au dreptul să susțină și să beneficieze de restaurarea monumentelor istorice din zonele în care trăiesc.
Mesaje directe pe platformele sociale
Csoma Botond a scris: „Ascultă aici, Dan Tanasă, șovinule și grobianule! Cetatea Rákóczi din Ghimeș-Făget nu este proprietatea ta privată, să decizi tu dacă va fi restaurată sau nu! Maghiarii din România sunt contribuabili ai acestei țări, iar monumentele aflate în zonele lor trebuie să fie recuperate și conservate.” În aceeași postare, deputatul UDMR a avertizat asupra consecințelor pentru cei precum Tanasă și aliații săi, catalogându-i drept șovin și grobian.
În răspunsul la criticile lui Tanasă, Csoma Botond l-a făcut pe acesta un exemplu de ce a numit „țară a prietenilor șovini,” amenințând indirect cu o perspectivă mai aparte dacă asemenea atitudini vor persista.
Contextul politic și controversele legate de monumentele istorice
Disputele nu se limitează la comentarii online. Criticile lui Tanasă vizează fundamentele istorice ale proiectului de restaurare, despre care susține că a fost finanțat din bani publici românești pentru a reabilita un monument legat de trecutul Imperiului Austro-Ungar, un trecut considerat de el opresiv pentru români.
El a exprimat opinia că această acțiune demonstrează „slugărnicie” și o lipsă de respect față de istoria națională. În plus, el a menționat prezența drapelului Ungariei și a „așa-zisului steag secuiesc” la inaugurarea cetății, ceea ce a contribuit la amplificarea controversei.
Implicarea politică și pozițiile exprimate public
Criticile și reacțiile din social media evidențiază polarizarea opiniei despre restaurarea monumentelor istorice din regiunea Ghimeș-Făget. Liderii politici, atât din UDMR, cât și din AUR, și-au exprimat pozițiile sub ochii publicului, accentuând diferențele în privința interpretării trecutului și a modului în care trebuie gestionate monumentele din zona multiculturală.
Este clar că subiectul reacțiilor publice rămâne complex și intens discutat, pe fondul unor diferențe de percepție asupra relevantei istoriei și asupra legitimității investițiilor în patrimoniul cultural.
Sursa foto: Facebook.
Lasă un răspuns