Prețurile energiei electrice din România au crescut semnificativ în ultimele zile, atingând cel mai ridicat nivel din Europa, în contextul unei reduceri a capacităților de producție și al unui sistem energetic influențat de variațiile din punctele de vedere ale disponibilității de generare.
Prețurile energiei electrice în România și comparativ cu Europa
Prețul spot al energiei din România a ajuns la 137 euro/MWh, fiind cel mai mare în Europa pentru a treia zi consecutiv. În urma acestui nivel, piața românească devine astfel cea mai scumpă din Europa, după coroborarea datelor de pe 13 mai. La egalitate cu piața din Ungaria, prețul a depășit alte piețe europene, precum cea din Bulgaria, unde tariful mediu a fost de 115 euro/MWh în aceeași zi. În toate intervalele orare, importurile de energie din Bulgaria sunt infimei, în timp ce România importă energie și din Ungaria, acoperind astfel deficitul de producție internă.
Factorii care determină creșterea prețurilor
Lipsa capacităților de producție disponibile influențează în mod direct nivelul prețurilor. Disfuncționalitatea principalelor unități de generare din România contribuie la această situație. Este de menționat că unitățile 1 și 2 ale centralei nucleare de la Cernavodă sunt deconectate din sistem, fiind oprită unitatea 1 în dimineața zilei de duminică, iar Unitatea 2 va fi reluată din nou în 1 iunie, după re-sincronizare.
Integrarea unităților de la Cernavodă lipsește pentru moment, afectând în mod direct capacitatea de generare a sistemului energetic național.
Capacitatea de generare afectată
Lipsa celor aproximativ 1.400 MW din centralele nucleare, cea mai mare contribuție la sistem, se resimte mai ales pe fondul scăderii producției din parcurile fotovoltaice și creșterii importurilor. Centralele pe gaze, precum cea de la Brazi de 860 MW, operează la jumătate din capacitate, fiind planificat ca acestea să fie oprite până în 30 iunie. La Electrocentrale București, de la CET Vest, o capacitate de 186 MW este oprită până în august, pentru lucrări de reparații după incendiu.
De asemenea, două grupuri de la CET Sud, fiecare de 100 MW, sunt oprite, fiind determinate de avarii, iar singurul grup în funcțiune al centralei de la Iernut are o capacitate de 188 MW.
Alte surse de energie afectate și impactul asupra sistemului
Unele centrale hidro sunt și ele oprite, precum cele de la Lotru, Porțile de Fier 1 și Râul Mare, iar alte grupuri hidro, precum cele de la Porți și Râul Mare, sunt inoperabile de perioade mai lungi. Astfel, sistemul național de energie (SEN) se bazează în mare măsură pe producția hidro, însă această contribuție scade în condițiile în care condițiile meteorologice favorabile, precum soarele și vântul, sunt mai puțin prezente.
Producția din hidrocentrale este de așteptat să fie redusă în perioade de soare sau vânt minim, ceea ce face ca dependenta de importuri să crească în mod natural.
Acestea sunt principalele date concrete despre situația energetică a României la data de 13 mai, în condițiile în care capacitățile de producție au fost substanțial reduse față de perioadele anterioare.
Lasă un răspuns