România înregistrează cele mai complexe cifre din sectorul energetic din ultimii ani în primele patru luni ale anului 2026, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). În ciuda unei scăderi a resurselor de energie primară, creșterea producției de energie electrică și exporturile record contrastează cu o dependență crescândă de importuri și reducerea consumului intern.
Resurse energetice și importuri
Resursele totale de energie primară au totalizat 10,48 milioane tone echivalent petrol (tep), înregistrând o scădere de 3,3% față de aceeași perioadă a anului anterior. Producția internă a coborât cu 1,5%, ajungând la 5,5 milioane tep. Totodată, importurile totale s-au redus cu 5,2%, la 4,98 milioane tep.
Structura importurilor indică o majorare a dependenței de resurse energetice externe. Importurile de produse petroliere au crescut cu 36,7%, cele de gaze naturale cu 46,8%, iar importurile nete de cărbune cu 24%. În schimb, importurile de țiței au fost cu aproape 30% mai mici.
Autorii analizei arată că economia utilizează tot mai mult produse energetice deja prelucrate și gaze naturale directe consumabile, ceea ce poate accentua dependența de piețele externe pentru consumul imediat.
Producția de energie electrică și sectorul hidroenergetic
Evoluția sectorului energetic s-a resimțit în creșterea producției de energie electrică, care a urcat cu 7% față de perioada similară din 2025. Principalul motor al acestei creșteri a fost sectorul hidroenergetic, al cărui randament a crescut cu 31,5%, adică peste 1,2 TWh, aproximativ integral contribuind la această creștere.
Hidroelectricitatea a compensat scăderile din termocentrale și centrale nuclearo-electrice, reducând necesitatea importurilor de energie electrică și întărind poziția României ca exportator regional.
Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, subliniază rolul strategic al hidroenergiei, dar atrage atenția că dependența de condițiile hidrologice rămâne ridicată, ceea ce poate afecta capacitatea de producție într-un an cu debite scăzute.
Surse regenerabile și evoluție tehnologică
Producția din surse regenerabile a continuat creșterea, cu energie eoliană în urcare cu 12,5% și energie solară cu 26,4%. Ritmul de creștere al energiei fotovoltaice a fost cel mai spectaculos, adăugând aproape 300 milioane kWh în primele patru luni, ceea ce indică o extindere semnificativă a capacităților de producție.
Datele arată o accelerare a tranziției energetice, însă autorii semnalează că reducerea consumului de energie electrică, în special în sectorul rezidențial, indică un decalaj între productivitate și utilizare economică.
Termocentralele au înregistrat o scădere de 3,6%, iar centralele nuclearo-electrice au produs cu 2,9% mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care creșterea energiei din surse regenerabile și hidro pe piață a favorizat preferința pentru costuri mai reduse.
Consumul și exporturile
Consumul final de energie electrică a scăzut cu 2,7%, fiind influențat în principal de o reducere cu 10,1% a consumului rezidențial. În schimb, consumul industrial și comercial s-a diminuat foarte puțin, cu 0,4%. Aceste cifre indică o stabilitate relativă a activităților economice, dar și un comportament de economisire în rândul populației, motivat de costuri mai mari.
Exporturile de energie electrică au atins un nivel record de 5,15 TWh, cu aproape 709 milioane kWh peste perioada anului 2025. Creșterea exporturilor a depășit cel al producției totale, arătând că excedentul de energie, în principal hidro și regenerabile, a fost direcționat spre piețele externe.
Importurile de energie electrică au fost reduse cu 15%, reflectând o majorare a capabilităților interne și o creștere a gradului de autosuficiență. În același timp, consumul propriu tehnologic s-a majorat cu aproape 18%, cu 325 milioane kWh, indicând creșterea volumelor tranzitate prin rețele și a fluxurilor de export.
Vulnerabilități și implicații
Analiza subliniază că, deși România produce mai multă energie electrică și își consolidează poziția de exportator, existența unor vulnerabilități structurale persistă. Cresc dependența de importuri pentru gaze naturale, produse petroliere și cărbune ridică semne de întrebare privind independența energetică a țării.
Președintele Asociației Energia Inteligentă consideră că reducerea consumului și creșterea producției din surse regenerabile nu s-au transformat încă în avantaje economice și industriale semnificative. În plus, creșterea importurilor și scăderea producției interne indică o tendință de reducere a independenței primare în sectorul energetic.
Aceste cifre și tendințe arată o evoluție complexă a sectorului, cu progrese în producție și export, dar cu provocări semnificative în consolidarea securității energetice și a autonomiei strategice.
Lasă un răspuns