România pierde o tranșă de aproape 459 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în această perioadă în care vacanța de 1 Mai capturează atenția publicului. Anunțul a fost făcut de ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, pe Facebook, care a menționat și recuperarea unui fond de 350,7 milioane de euro din sumele inițial suspendate. Decizia privind cererea de plată nr. 3 a fost anunțată după evaluarea Comisiei Europene, depusă în luna decembrie 2023.
Detaliile pierderilor și recuperărilor din PNRR
Pîslaru a explicat că România a consumat 350,7 milioane de euro din fondurile suspendate, după negocieri și discuții tehnice cu autoritățile europene. În același timp, se va pierde în total 458,7 milioane de euro, din cauza reformelor întârziate, incomplete sau cu probleme în trecut. În plus, se află în derulare o procedură de corectare pentru patru jaloane principale, după ce în mai 2025 Comisia Europeană a suspendat parțial anumite fonduri pentru neîndeplinirea condițiilor.
Detalii despre jaloanele din PNRR
Primul jalon în care România a reușit să recupereze sume este cel referitor la reforma pensiilor speciale. Inițial, fondurile suspendate erau de 231 milioane de euro, din care România a recuperat 166 milioane de euro, după ce a clarificat că legea nr. 24/2026 îndeplinește cerințele pentru acest jalon. Implicarea prim-ministrului Ilie Bolojan a fost esențială pentru această reușită.
Al doilea dosar important a fost cel al reformei în cadrul Agenției pentru Managementul Performanței în Întreprinderile Publice (AMEPIP) și guvernanței companiilor de stat. S-au recuperat 132 milioane de euro, cu contribuția specifică a viceprim-ministrului Oana Gheorghiu, pentru reformarea managementului acestor companii.
Pentru companiile energetice, precum Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica, comisia europeană a constatat probleme în numirile și selecția în consiliile de administrație, și a decis că se pierde 180 milioane de euro, dar se recuperează 48 milioane.
În cazul companiilor de stat din transporturi, precum CNAIR, CFR, Metrorex și CFR Călători, au fost identificate probleme legate de transparență și respectarea criteriilor de selecție în numiri, rezultând o pierdere de 15,4 milioane euro și recuperarea a 4,5 milioane euro.
Contextul reformelor și responsabilitatea politicienilor
Pîslaru acuză că întârzierea și nereușita reformelor se datorează fostei clase politice, care a amânat sau a blocat măsuri pentru protejarea intereselor personale. El acuză folosirea fiecarei ocazii pentru amânare, numiri nepotizante și blochearea reformelor în companii strategice, pentru a evita pierderea privilegiilor.
Ministrul atribuie responsabilitatea politicianilor pentru reducerea șanselor de acces la fonduri europene, menționând că exercitarea acestor privilegiilor a fost un obstacol în calea reformelor necesare.
Impactul asupra bugetului național
El afirmă că plata pentru aceste blocaje o plătesc românii, fiind obligați să suporte costurile acțiunilor politice eronate, precum blocarea reformelor, numirile politice și utilizarea fondurilor pentru beneficiile personale. Pîslaru consideră că această situație întârzie modernizarea României și afectează accesul la fonduri europene pentru proiecte esențiale, precum și încrederea în procesul de management al fondurilor publice.
El subliniază că aceste pierderi reflectă lipsa de voință politică în trecut și sugerează că viitorul depinde de conștientizarea greșelilor și de schimbarea mentalității politice.
În perioada următoare, autoritățile vor continua eforturile de justificare și corectare pentru a recupera fondurile pierdute și pentru a îndeplini jaloanele restante din PNRR.
Lasă un răspuns