România se împrumută cu dobândă de 7,38% la titlurile pe 10 ani

**România are o datorie publică relativ scăzută ca procent din PIB, dar plătește dobânzi mari pentru împrumuturi, ceea ce crește costurile cu finanțarea**

România deține un nivel al datoriei publice sub 60% din PIB și are cele mai mici dobânzi la titlurile de stat pe 10 ani din regiune. Cu toate acestea, evoluția dobânzilor și influența crizei politice cresc costurile de finanțare pentru stat.

Indicatorii datoriilor și dobânzile în România

Datoria publică a României reprezintă 59,6% din PIB, fiind semnificativ mai mică față de Grecia (156%) și Italia (138%). În iunie 2023, dobânda pentru titlurile de stat pe 10 ani era de 7,38%, în creștere față de aproximativ 6,4% în februarie același an.

Nivelul dobânzilor nu poziționează România într-o situație mai favorabilă decât alte state din zonă, fiind mai mic decât în Ungaria, Polonia și Serbia, dar mai mare decât în Cehia și Bulgaria. Ungaria plătește o dobândă de 6,10%, Polonia 5,77%, iar Serbia 5,5%.

Evoluția dobânzilor și impactul crizei politice

Pe 16 aprilie 2026, dobânda la titlurile românești pe 10 ani a atins 6,95%, o urcare de 13 puncte de bază într-o singură zi. În luna februarie, dobânda fusese de 6,4%. La începutul lui aprilie 2026, a atins 7,10%. Ulterior, nivelul s-a ridicat la 7,38% la începutul lunii mai.

Criza politică declanșată de PSD a fost un factor major în creșterea acestor costuri, alături de evenimentele din 2025, când rata a ajuns la 8,45% pe 9 aprilie, după ce candidata George Simion a ieșit învingătoare în primul tur al alegerilor.

Analiza evoluției datoriei publice și cheltuieli cu dobânzile

Între 2016 și 2024, datoria publică a crescut de la 284 miliarde lei la 964 miliarde lei (de circa 3,4 ori), iar plățile anuale cu dobânzi s-au majorat de la 10,3 miliarde lei la 45,4 miliarde lei (de circa 4,4 ori).

În 2020, pandemia a generat un deficit de 9,2% din PIB, ducând datoria de la 35,3% la 46,9%. În anii următori, creșterea dobânzilor a început să influențeze bugetul, deși ponderea datoriei în PIB nu a explodat.

În 2022, dobânzile au ajuns la 28 miliarde lei, în creștere față de 17,8 miliarde lei în 2021, în contextul majorării costurilor de finanțare.

Pentru 2024, cheltuielile cu dobânzile se estimează la aproximativ 45 miliarde lei, în timp ce bugetul pentru 2026 prevede o creștere accentuată până la 60,8 miliarde lei, adică aproximativ 3% din PIB, referindu-se la costurile de serviciu ale datoriei.

Impactul asupra bugetului și economiei

Fiecare punct procentual în plus la dobânzile de împrumuturi generează circa 5 miliarde de lei suplimentari în plăți anuale. Pentru o datorie de aproximativ 1.000 miliarde lei, o creștere de 0,5 puncte procentuale în costurile de împrumut înseamnă o cheltuire suplimentară de peste 2.100 euro pe cetățean în anul 2026.

Summa totală pentru serviciul datoriei în 2026 este estimată la circa 60 miliarde lei, o sumă ce nu include rambursarea principalului, a cărui valoare depășește zeci de miliarde de euro.

**Datele relevă o creștere rapidă a costurilor de finanțare pentru România, în condițiile în care evoluția ratelor de dobândă depășește cu mult creșterea datoriei publice.**