Guvernul aprobă modificări la sistemul de pensii private și acordă împrumut pentru patrimoniul cultural

Guvernul actual urmează să aprobe, în şedinţa de vineri, o modificare legislativă importantă referitoare la plata pensiilor private, ca urmare a unei recomandări a OCDE.

Schimbările se referă la Pilonul al II-lea de Pensii, iar deponenții nu vor mai putea retrage integral economiile la împlinirea vârstei de 65 de ani. Retragerile vor fi realizate lunar, cu un plafon maxim de 25% din suma totală.

„Conform proiectului legislativ, plata pensiilor private va avea loc prin intermediul unor fonduri speciale, denumite fonduri de plată a pensiilor private. Acestea vor fi administrate de companii specializate, denumite furnizori de pensii private, autorizate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Furnizorii pot fi administratori de fonduri de pensii private, societăţi de asigurare de viaţă, societăţi de administrare a investiţiilor sau societăţi de plată a pensiilor private, înregistrate conform Legii societăţilor comerciale.”, se precizează în documentaţia de fundamentare.

Proiectul stabileşte norme stricte privind înfiinţarea şi autorizarea fondurilor de plată a pensiilor private. Aceste fonduri vor fi gestionate exclusiv de furnizori autorizaţi de către ASF.

Modificările vor limita accesul la economiile acumulate în conturile de pensii private, interzicând retragerea integrală. Accesul la sume se va realiza după atingerea vârstei legale de pensionare.

În prezent, participanții la pensiile private își pot retrage integral suma acumulată sau pot opta pentru retrageri programatate în rate egale, pe o perioadă de până la cinci ani.

Pe ordinea de zi a Guvernului se află şi aprobarea unui acord-cadru de finanţare pentru patrimoniul cultural şi istoric al României. Imprumutul, în valoare de 140 de milioane de euro, este acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi a fost semnat la Paris şi Bucureşti.

„Proiectul se va desfăşura pe perioada 2025-2033, permiţând o distribuire a costurilor pe mai mulţi ani. Cheltuielile aferente proiectului, inclusiv impozitele, vor fi incluse în bugetul Ministerului Culturii.”, se precizează în documentul oficial.

Acordul-cadru de împrumut vizează 14 proiecte investiţionale de importanţă naţională şi europeană, printre care:

• restaurarea şi amenajarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca;
• construirea unei săli de spectacole pentru Opera Naţională Română din Iaşi;
• consolidarea şi renovarea sediului Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti;
• restaurarea şi amenajarea Muzeului Naţional „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu;
• construirea unui corp nou pentru Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti;
• restaurarea şi amenajarea Vilei Regina Maria din Mamaia – Constanţa;
• restaurarea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia;
• restaurarea şi modernizarea completă a Operei Naţionale Române din Bucureşti, inclusiv construcţia unui depozit pentru decoruri.