România are un deficit bugetar estimat la aproximativ 7,65% din PIB pentru anul 2025, urmând o traiectorie de reducere cu circa 1% din PIB anual, conform unor analize recente. În contextul european, o reformă vizând formalizarea muncii nedeclarate ar putea acoperi integral această ajustare în trei ani, fără modificări ale cotelor de impozitare, ci prin extinderea bazei de impozitare.

Starea cadrului de combatere a muncii nedeclarate în UE și în România

România, împreună cu Bulgaria și Lituania, sunt printre puținele state membre UE fără un cadru instituțional complet pentru combaterea muncii nedeclarate. În aceste țări, eforturile de reducere a muncii nedeclarate se bazează în principal pe majorări de taxe pentru contribuabilii captivi, în loc de măsuri specifice de guvernanță.

Potencialul reformei fiscale și beneficiile formalizării economiei gri

Reducerea muncii nedeclarate nu înlocuiește alte reforme fiscale necesare, dar poate contribui la consolidarea bugetară fără a afecta eficiența economică. Formalizarea lucrează la creșterea productivității, facilitarea accesului la finanțare și protecție socială, și eliminarea concurenței neloiale.

Estimările indică că potențialul total al reformei administrației fiscale și al reducerii evaziunii fiscale ar putea depăși 5% din PIB, sumă mai mare decât deficitul structural pe care România trebuie să îl corecteze pentru a respecta procedura de deficit excesiv.

Recomandări ale OECD pentru România

OECD sugerează introducerea unor cote de impozitare progresive pentru veniturile mari, precum și consolidarea stimulentelor pentru muncă, mai ales pentru persoanele cu venituri mici. Totuși, autorii studiului „Efectul OECD – aderarea României la OECD – raport final” avertizează că o cotă progresivă fără reducerea contribuțiilor sociale și de sănătate poate duce la creșterea poverii fiscale și la migrație spre munca informală.

Experții OECD precizează că România nu trebuie să crească cotele de impozitare ca soluție unică. În primul rând, trebuie colectate impozitele existente, mai ales cele nerecuperate.

Structura muncii nedeclarate în România

Studiile din 2023 indica faptul că aproximativ 21,7% din forța de muncă din România se află în economia informală. Pentru această estimare, aproape 81% din muncă nedeclarată provine de la angajați dependenți, iar doar 18,8% de la lucrători independenți.

Ratele de muncă nedeclarată sunt cele mai ridicate din UE pentru anumite categorii. În rândul lucrătorilor independenți și ai celor care lucrează în cadrul familiei, peste 60% din activitatea lor nu este declarată. În alte țări, precum Olanda și Cipru, fenomenul este concentrat mai ales în rândul independenților, unde ponderea muncii nedeclarate depășește 80%.

Impactul reducerii muncii nedeclarate asupra bugetului și pieței muncii

Fiecare procent în plus în formalizarea economiei ar putea genera venituri bugetare semnificative. Blocul Național Sindical (BNS) estimază că potențialul de reducere a muncii nedeclarate, combinat cu masuri antifraudă, se ridică la peste 5% din PIB, depășind valoarea deficitului structural necesar pentru ajustări fiscale.

Studiile OECD din 2026 indică vulnerabilități structurale ale pieței muncii românești, printre care un declin al forței de muncă din cauza îmbătrânirii populației și emigrației. Rata de dependență a persoanelor vârstei a treia va crește cu 20 de puncte procentuale până în 2050, ceea ce va pune presiune pe sistemele de pensii și pe finanțele publice.

Discuții privind politicile fiscale pentru reducerea muncii nedeclarate

Autorii recomandă o abordare care să combine lupta antifraudă și colectarea eficientă a impozitelor existente, mai degrabă decât creșterea cotelor de impozitare. Crearea unui sistem progresiv ar putea duce la o sarcină fiscală mai mare pentru contribuabilii cu venituri mari, dar și la riscul migrației spre economia informală sau pseudo-independentă.

Un punct de vedere exprimat este că o cotă progresivă de impozit, fără reducerea contribuțiilor sociale și de sănătate, ar putea pune România în situația de a avea una dintre cele mai ridicate poveri fiscale din OECD. Acest lucru ar putea avea efecte negative asupra ocupării și formalizării muncii.

Studiul avertizează că soluția de bază rămâne combaterea muncii nedeclarate și extinderea bazei de impozitare, aspect necesar pentru consolidarea fiscală și pentru reducerea vulnerabilităților structurale ale economiei românești.