Întrebat de ce sunt încă în funcție acei directori, oficialul a răspuns, la RFI: „Pentru că dețin acorduri care nu pot fi anulate.”
Barna Tanczos menționează în interviul acordat RFI că eficientizarea ANAF va reprezenta o provocare semnificativă.
„Este o provocare mare. Am observat câteva rezultate pozitive, anumite sectoare au fost abordate foarte eficient, în primele luni ale anului am inițiat o campanie împotriva evazioniștilor care vând online servicii sau produse, incluzând și serviciile de transport, companiile de ride-sharing, serviciile de cazare, platformele de închiriere de apartamente sau spații de cazare, precum și acțiuni împotriva comerțului electronic, adică a vânzărilor de bunuri pe site-uri de internet. Toate aceste măsuri vor avea efecte, deoarece fenomenul mutării comerțului și a vânzărilor online, înregistrând o creștere rapidă, necesită intervenții pentru a sprijini corectitudinea și legalitatea în sectorul HoReCa și alte domenii,” afirmă vicepremierul.
El adaugă că „se continuă cu măsuri împotriva evaziunii fiscale în domeniul produselor petroliere, în particular în antrepozitele fiscale, precum și în combaterea rețelelor infracționale care își reconfigurează structurile după fiecare acțiune de demolare. De la o lună sau jumătate de an, aceste rețele încearcă să își refacă operatiunile. Toate aceste măsuri sunt menite să aducă rezultate pozitive. Se anticipează o creștere semnificativă a încasărilor din TVA și alte impozite în 2025, dar este nevoie de o îmbunătățire calitativă, printr-o organizare mai eficientă, implementarea unor sisteme avansate de analiză a riscurilor și controale țintite pe segmentele și entitățile care practică evaziunea fiscală.”
Una dintre inițiativele convenite de liderii coaliției vizează reducerea cu 10% a cheltuielilor din administrația centrală, fără afectarea salariilor principale.
Barna Tanczos explică modul în care se poate realiza această reducere: „Există mai multe opțiuni. Una dintre ele presupune diminuarea sporurilor. O altă variantă, pe care o consider, implică reducerea activității instituțiilor, prin oprirea angajărilor, o decizie managerială pe care am aplicat-o în Ministerul Finanțelor, în perioada în care am fost acolo (…) și am redistribuit personal specializat în cadrul ANAF, Vamă, Ministerul Finanțelor, acolo unde era nevoie, fără a angaja personal nou. De asemenea, pensionările naturale și plecările din sectorul public pot contribui la limitarea cheltuielilor. Astfel, reducerea sporurilor și, ca măsură finală, diminuarea schemei de personal, sunt soluții viabile.”
Vicepremierul subliniază că s-au exagerat unele aşteptări legate de sporurile din administrație: „Cred că, în unele instituții, sporurile sunt supraevaluate și aplicate în mod excesiv. În primele luni, când am fost nevoit să reducem cheltuielile, unele entități au găsit soluții pentru a compensa eliminarea sporurilor, aplicând alte sporuri suplimentare. Multe dintre aceste sporuri sunt exprimate ca procent maxim, până la un anumit nivel, dar nu trebuie întotdeauna să se atingă maximele, pentru a evita impactul negativ asupra veniturilor angajaților și pentru a realiza reducerea costurilor.”
Barna Tanczos consideră că unii directori de companii de stat nu-și justifică salariile: „Există în continuare câteva entități în care remunerațiile directorilor sunt exagerate, mai ales în sectorul feroviar, unde se înregistrează pierderi semnificative, iar salariile managerilor rămân foarte mari.”
Întrebat de ce acești lideri rămân în funcții, chiar dacă salariile nu se justifică, Tanczos Barna răspunde: „Pentru că au contracte de muncă care nu pot fi modificate. Astfel au fost stabilite. Procedura legală permite acest lucru, dacă se respectă clauzele contractuale și dacă contractele nu includ criterii de performanță clare sau indicatori de atingere bine stabiliți, iar dacă s-au semnat pentru sume mari, fără stabilirea de criterii de performanță, devine foarte dificil să fie reziliate.”
Lasă un răspuns