Guvernul condus de Sebastian Bolojan poate refuza declasificarea documentelor legate de ajutorul acordat Ucrainei, conform unui avocat și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Decizia poate fi justificată legal, iar penalitățile în cazul refuzului nu depășesc nivelul unei amenzi și pot fi impuse și plătite din bugetul public.

Legalitatea refuzului de declasificare

Toni Neacșu, invitat în emisiunea „Subiectul Zilei” cu Răzvan Dumitrescu, afirmă că Guvernul Bolojan poate lega refuzul de a face publice anumite documente de cadrul legal existent. El explică că instanțele pot obliga guvernul să publice documente, dar doar prin aplicarea unei amenzi, dacă acesta refuză. În practică, această sancțiune nu înseamnă pierderea în drepturi, ci doar o amendă plătită din bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Hotărârile de guvern și secretizarea lor

Potrivit lui Neacșu, anual sunt emise circa 40 de hotărâri de guvern considerate secretizate. Pentru ca o hotărâre de guvern să fie clasată, trebuie să conțină caracter militar, însă avocatul exprimă îndoieli cu privire la caracterul militar al acestor hotărâri. El subliniază că o hotărâre poate fi secretizată simplu la solicitarea ministerului în cauză, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la justificarea secretizării.

Hotărârile de guvern privind ajutorul acordat Ucrainei

Ună asociație pentru drepturile omului și Comitetul Helsinki au câștigat în instanță obligarea Guvernului de a furniza informații despre ajutoarele militare acordate Ucrainei din 2020 până în prezent. Concret, instanța a dispus ca Secretariatul General al Guvernului să furnizeze numărul și data fiecărei hotărâri de guvern în acest sens, inclusiv dacă documentele sunt clasificate sau nu.

Amenda și costurile pentru Guvern

Conform explicațiilor lui Neacșu, dacă Guvernul refuză declasificarea și nu publică documentele solicitate, riscă o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie, estimată la circa 860 de lei pe zi. Penalitățile pot atinge până la 1.000 de lei zilnic. Toate aceste sume vor fi plătite din bugetul Secretariatului General al Guvernului, utilizând fondurile publice.

Context regional și diferențe de transparență

România este singura țară din regiune care nu a desecretizat ajutorul oferit Ucrainei. Polonia a făcut publice detaliile ajutorului militar, în timp ce Ungaria, Bulgaria, Cehia și Slovacia au optat pentru menținerea secretului în privința acestor sprijinuri.

Rezultatele proceselor privind transparența și secretizarea ajutorului militar au evidențiat că există un număr consistent de hotărâri de guvern care, în mod oficial, nu sunt încă vizibile publicului. În ciuda presiunilor și hotărârilor judecătorești, statul își păstrează poziția de a nu face publice anumite hotărâri, invocând necesitatea secretizării lor din motive de securitate.