Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă a lansat joi seara campania națională „Nesupus Fraudelor”, destinată protejării seniorilor de fraudele bancare online. Ambasadorul acestei campanii este Sanda Țăranu, cunoscută personalitate a televiziunii din România. La eveniment a fost organizat primul workshop în București, unde au participat peste 150 de pensionari.
În cadrul sesiunii, doar trei din zece seniori au recunoscut metodele de fraudă precum spoofing, phishing sau smishing. Majoritatea participanților au afirmat că au fost ținta unor tentative de fraudă, fie online, fie telefonic. Trainerii ING Bank au explicat, prin exemple și exerciții practice, modalitățile de funcționare ale acestor remedii. Participanții au aflat diferențele dintre IBAN, datele cardului și credențialele bancare. Au fost prezentate recomandări despre cum să reacționeze în fața tentativei de fraudă, inclusiv regula de a nu oferi parole, coduri sau alte date bancare.
Rezultatele verificărilor și situația vulnerabilităților
Rezultatele quiz-urilor interactive au arătat cât de expuși sunt seniorii la metodele de fraudare digitale. Mai puțin de o treime dintre participanți au identificat corect tehnici precum phone spoofing sau smishing. Aproape toți penitenți au recunoscut că s-au confruntat cel puțin o dată cu tentative de fraudă. Unii au pierdut bani, accesând linkuri false sau oferind date bancare unor persoane care pretindeau a fi reprezentanți bancari.
Maria, pensionară de 72 de ani din București, a relatat că a fost aproape să-și piardă economiile după ce a primit un apel de la persoane care pretindeau că sunt reprezentanți ai băncii. Ea a spus: „Mi-au spus că există o fraudă pe contul meu și că trebuie să confirm urgent niște date, altfel îmi blochează cardul. Vorbeau foarte convingător și păreau să știe multe despre mine. M-am speriat foarte tare. După cursul de azi am înțeles cât de ușor poți fi manipulat”.
Constantin, în vârstă de 68 de ani, a povestit că a căzut victimă unui link primit prin SMS, după ce a fost convins că este o notificare reală de la bancă. El a afirmat: „Părea absolut real. Era sigla băncii, mesajul era scris perfect și totul părea oficial. Nu mi-am imaginat că cineva poate copia atât de bine identitatea unei bănci”.
Seniorii au fost instruiți de reprezentanții ING Bank să distingă între IBAN, datele cardului și credențiale. De asemenea, au fost demonstrații practice despre modul în care trebuie să reacționeze în fața unei tentative de fraudă. Una dintre reguli constante a fost: niciodată să nu ofere parole, coduri sau date bancare, telefonic sau online.
Impactul și mărimea fenomenului fraudelor digitale
Alexandra Dobre, președintele Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, a declarat că fraudele digitale vizează tot mai mulți seniori și reprezintă o problemă majoră de siguranță socială. Ea a adăugat că doar aproximativ 4% dintre victimele fraudelor bancare online reușesc să își recupereze banii. „Fraudele online au crescut cu 180% în ultimii doi ani și probabil că această creștere s-a menținut”, a spus Dobre.
Specialiștii avertizează că noile metode de fraudare folosesc inteligența artificială, clonarea vocală și identități false pentru a câștiga încrederea victimelor. Educația digitală și financiară devine o componentă crucială pentru prevenție. Campania „Nesupus Fraudelor” se va desfășura în următoarele luni în București, Brașov, Constanța și Timișoara, prin sesiuni gratuite pentru seniori.
Date relevante despre tentativele de fraudă în România
Conform datelor colectate în cadrul campaniei, un din trei români a fost vizat de tentative de phishing în ultimul an. Aproximativ 60% dintre utilizatori nu pot diferenția un site bancar real de unul clonat. Aproape jumătate dintre incidentele de fraudă digitală raportate se datorează atacurilor de phishing. Seniorii sunt printre cele mai vulnerabile categorii, fiind frecvent ținta apelurilor false și a manipulărilor emoționale.
Specialiștii atrag atenția că fraudele moderne se folosesc de tehnologii avansate, inclusiv inteligență artificială, clonare vocală și identități false. Ei consideră că educația digitală a seniorilor reprezintă o măsură esențială de prevenție a acestor infracțiuni.
Lasă un răspuns