Spania va atinge în acest an pragul de 2% din PIB alocat apărării, după ce a majorat bugetul de la 0,98% în 2017, potrivit informațiilor furnizate de Guvernul spaniol. Declarațiile fost făcute după summitul NATO de la Ankara, unde principalele subiecte au fost cheltuielile militare și securitatea regională.

La întoarcerea în Statele Unite, președintele Donald Trump a afirmat că Spania „a revenit” asupra poziției sale și a fost „foarte generoasă” în privința contribuțiilor pentru apărare, fără a preciza detalii suplimentare. Administrația americană indică faptul că Madridul își va îndeplini obligațiile financiare în cadrul alocării de 2% din PIB.

Discuții despre ținta de 2% și aderarea la obiectivul de 5%

Premierul Pedro Sanchez a declarat că discuția cu Trump a fost una „foarte cordială” și a subliniat creșterea semnificativă a bugetului pentru apărare. Conform unui comunicat al guvernului spaniol, bugetul a crescut de la 0,98% în 2017 la aproape 33 de miliarde de euro în prezent.

Reprezentanții Madridului refuză însă să accepte ținta NATO de alocare a 5% din PIB pentru apărare impusă până în 2035. Guvernul susține că o astfel de creștere ar necesita reduceri ale cheltuielilor sociale și nu reflectă în mod necesar amenințările reale cu care se confruntă Spania.

Reacția Madridului față de noile obiective de finanțare

Autoritățile spaniole argumentează că actuala creștere în bugetul de apărare este suficientă pentru acoperirea nevoilor țării. Refuzul de a adopta ținta de 5% este descris ca o poziție de principiu, având în vedere și constrângerile sociale și economice.

Premierul Pedro Sanchez a reafirmat, într-o declarație publică, că discuția cu Trump a avut un ton cordial, chiar dacă existau divergențe privind nivelul de finanțare militară. Este de menționat că, până acum, Madridul și-a majorat cheltuielile pentru apărare de aproape trei ori în ultimii șapte ani.

Contextul negocierilor și tensiunilor comerciale

Deși tonul președintelui american s-a schimbat, nu este clar dacă amenințarea privitoare la restricții comerciale va fi retrasă complet. Un oficial american a menționat că se pregătește o listă cu produse spaniole care pot fi supuse unor restricții, în cazul în care administrația Trump decide să continue cu măsurile anunțate.

Experții în drept comercial susțin că președintele SUA ar putea aplica Legea privind Puterile Economice de Urgență de pe Măsuri precum embargouri parțiale sau totale asupra importurilor din Spania. În precedent, SUA au aplicat taxe antidumping de 30% pentru măsline negre provenite din Spania, în primul mandat al lui Trump.

Impactul asupra relațiilor diplomatice și economice

Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, urma să aibă o întâlnire cu ambasadorul SUA în Spania, Benjamin Leon, pentru a discuta tensiunile diplomatice. În declarații, reprezentanții Madridului au spus că disputa nu are efecte reale asupra relațiilor bilaterale, neobservând scăderi în investiții, iar relațiile economice continuă normal.

Partidul Popular, principală formațiune de opoziție, l-a criticat pe Pedro Sanchez pentru deteriorarea relațiilor cu Washingtonul, însă a subliniat că interesele economice comune rămân strategice. În anumite regiuni, precum Aragon, activitatea companiilor americane precum Amazon și Microsoft din domeniul centrelor de date nu a fost afectată.

Liderul partidului Vox, Santiago Abascal, a calificat tensiunile drept „absolut dramatice” și l-a acuzat pe premierul Pedro Sanchez de afectarea credibilității internaționale a Spaniei. Totuși, oficialii locali insistă că relațiile economice și de investiții continuă în parametri normali.