Nicușor Dan a preluat oficial mandatul de președinte al României pe 26 mai 2025, după o victorie convingătoare împotriva lui George Simion. De atunci, activitatea sa a fost marcată de o serie de gafele și controverse, iar promisiunile din campanie nu au fost încă onorate după un an de mandat.
Promisiuni neonorate și evoluții controversate
Președintele a făcut patru promisiuni majore înainte de alegerea sa, dintre care nu a reușit să le îndeplinească nici după 12 luni. Printre acestea se numără menținerea TVA-ului nemodificat, clarificarea declarațiilor de avere, transparența donatorilor din campanie și divulgarea informațiilor privind anularea alegerilor și ședințele CSAT.
În ultimele șase luni, Nicușor Dan a avut vizite oficiale în străinătate, precum la Consiliul Păcii din Washington, Consiliul Europei și sediul NATO, precum și summitul B9 de la București. Însă, aceste apariții au fost adesea umbrite de gafele și declarațiile controversate ale președintelui.
Gafe și incidente publice
În decembrie 2025, Nicușor Dan a participat la o petrecere de 1 Decembrie organizată la Cotroceni, într-un context de austeritate. Meniul festiv a inclus brânzeturi, delicatese din carne și deserturi decorate în culorile naționale, în timp ce milioane de români se confruntau cu lipsa apei potabile.
La eveniment, președintele a depășit protocolul de stat, încercând să salute un militar cu mâna, incident care a fost observat și de acesta. În ianuarie 2026, a mai comis o gafă la Iași, implicându-se într-o horă și cauzând un mic incident din cauza decorurilor și a securității din zonă.
Vizite externe și declarații
În februarie 2026, Nicușor Dan a participat la Consiliul Păcii de la Washington, unde a făcut o greșeală de numire, confundând numele secretarului de stat Marco Rubio cu „Marc Rubio”. Gafa a fost remarcată în cadrul conferinței, președintele încercând să corecteze situația cu dificultate.
De asemenea, a fost prezent la Bruxelles, unde a avut întrevederi cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, discutând despre consolidarea apărării naționale, sprijinul acordat Ucrainei și evoluțiile de securitate în regiune.
În vară, a participat la summitul B9 și la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, abordând subiecte precum criza din Orientul Mijlociu, securitatea energetică, fluxurile migratorii și sprijinul pentru Ucraina și Moldova. În discursul său, a subliniat necesitatea creșterii cheltuielilor militare și întăririi cooperării transatlantice.
Sondaje și încredere publică
Conform unui sondaj INSCOP din mai 2026, popularitatea președintelui a scăzut dramatic. Numai 27,6% dintre respondenți aprobă activitatea sa, iar 70,5% sunt nemulțumiți sau foarte nemulțumiți. În opoziție, Ilie Bolojan beneficiază de o susținere mai ridicată, cu 30,5% dintre români mulțumiți de activitatea sa în rolul de premier.
În privința demiterii, aproape jumătate dintre români, respectiv 46,9%, ar vota pentru, în timp ce 53,1% s-ar opune. Votul favorabil demiterii este mai accentuat printre anumite categorii, precum votanții AUR (77%), persoanele cu educație primară (63%), locuitorii din mediul rural (55%) și utilizatorii TikTok (59%).
Controverse și tensiuni interne
Nicușor Dan a fost criticat dur de tabăra #rezist pentru participarea la Consiliul Păcii și pentru întâlnirea cu Donald Trump, acuzându-l de trădare și de lipsă de respect față de istoria recentă. În același timp, USR a criticat, în mod oficial, modul în care a gestionat numirile în funcții cheie, afirmând că acestea nu sunt transparente și contin în continuare influențe politice.
De asemenea, președintele s-a confruntat cu reproșuri pentru gesturile protocolare greșite, precum salutul neconvențional sau pasul greșit într-o horă, incidente care au fost mediatizate și comentate public.
Evenimente internaționale și luări de poziție
În martie 2026, Nicușor Dan a participat la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, discutând despre criza din Orientul Mijlociu, situația din Ucraina și contactele cu ONU pentru coordonarea sprijinului pentru Republica Moldova. La acea dată, a explicat în discursul său că Europa trebuie să rămână concentrată pe aceste probleme, subliniind importanța susținerii Ucrainei pentru securitatea continentului.
Totodată, a fost în Polonia, unde, într-un interviu, a avut dificultăți de exprimare în limba engleză, combinând greșit cuvintele și manifestând o stare de confuzie lingvistică. În același timp, vizitele oficiale neprogramate în SUA au fost amânate din cauza dinamicii geopolitice.
Evaluațiile și perspectivele
La un an de mandat, popularitatea președintelui se află în scădere accentuată, cifrele de încredere fiind printre cele mai scăzute din ultimii ani. În contextul politic actual, calitatea discursului și modul de gestionare a evenimentelor publice continuă să fie subiect de critică. Fără o reevaluare strategică, poziția președintelui se poate intersecta cu riscul de a pierde sprijinul populației și al partidelor de opoziție.
Lasă un răspuns