Generalul (r) Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, critică dur autoritățile române pentru lipsa de acțiune în modernizarea sistemelor de apărare și întârzierea achiziției de radare antidronă. Declarațiile sale relevă că în 2018, compania franceză Thales a făcut o ofertă pentru radare mobile GM200, ofertă care, potrivit generalului, a fost ignorată până în prezent.
Oferta companiei Thales pentru radare în 2018
În 2018, Thales a propus României achiziția sistemelor de radiolocație Gap Filler Ground Master 200 (GM200). Aceste radare sunt destinate detectării și monitorizării unor ținte greu observabile, precum drone de tip Shahed sau Geran, elicoptere și rachete de croazieră care zboară la altitudini joase. Oferta a inclus și un transfer tehnologic semnificativ, precum și posibilitatea producerii acestor echipamente în industria națională de apărare, în contextul creșterii riscurilor geopolitice și a situației din Ucraina.
Decizia întârziată și consecințele sale
Deși în 2022, odată cu escaladarea conflictului din Ucraina, s-a discutat despre necesitatea de a achiziționa aceste radare, decizia finală a fost luată abia în decembrie 2025. Programul SAFE a fost utilizat pentru această achiziție, iar sistemele vor fi livrate în următorii 2-3 ani. Generalul Toma afirmă că pentru monitorizarea zonei nord a Deltei Dunării ar fi fost suficientă o achiziție rapidă a două sau trei astfel de radare.
Discrepanțe între discurs și realitate
Toma critică diferențele dintre declarațiile oficiale și realitatea de pe teren. El întreabă cu cine trebuie să fie solidară societatea și ridică problema incompetenței conducătorilor responsabili de securitatea națională. „Dacă este vorba despre cetățeni afectați sau de cei din zona de frontieră, solidaritatea există. Dar dacă trebuie să fim solidari cu conducători incompetenți, ar fi mai bine să nu”, a spus fostul general.
Deficitul de viziune și întârzierea modernizării armatei
Toma acuză lipsa unei strategii clare din partea factorilor decizionali, ceea ce a condus la întârzierea procesului de modernizare a armatei române. El afirmă că nu există voință sau hotărâre pentru adaptarea la noile realități geopolitice, tehnologice și militare, și critică retorica oficialilor care promit pentru viitor sisteme modernizate, dar întârzie în implementare.
În opinia fostului comandant, character-ul acestor decizii a fost afectat de o lipsă de responsabilitate și de o responsabilitate generală de gestionare a vulnerabilităților naționale.
Companiile din industria de apărare și impactul asupra României
Thales, unul dintre cei mai mari jucători din domeniul militar european, are în România peste 650 de ingineri software angajați în Centrul de Excelență în Inginerie (ECC) din București. Acest centru deservește toate ariile strategice ale Grupului Thales, inclusiv domeniile apărare, aerospațial și securitate cibernetică.
Alte subiecte conexe
Printre subiectele conexe, se numără cronologia incursionilor drone în spațiul aerian al României și faptul că, până în prezent, niciuna dintre dronele care au intrat în zona națională nu a fost doborâtă. De asemenea, apar relatări despre un sistem anti-dronă returnat de România către Germania, după ce ar fi fost primit gratuit, și despre aranjamente suspecte în domeniul achizițiilor militare.
Generalul (r) Toma subliniază că întârzierea achiziției radarelor și lipsa unei viziuni coerente afectează capacitatea românească de apărare și vulnerabilitățile din spațiul aerian național.
Lasă un răspuns