USR și gesturile simbolice în timpul evenimentului dedicat Victor Rebengiuc au atras atenția, în contextul unei fotografii modificate de ministrul Diana Buzoianu, care a eliminat colegul de partid, deputatul George Gima. Evenimentul de sâmbătă de la Sala Palatului a fost organizat pentru a marca 70 de ani de activitate ai actorului Victor Rebengiuc.
Evenimentul de la Sala Palatului și prezența oficialilor USR
La eveniment au participat, printre alții, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, și deputatul George Gima. Cei doi s-au fotografiat alături de Victor Rebengiuc, Buzoianu afișând un zâmbet larg, iar Gima ținând telefonul mobil între mâini, cu o expresie mai sobră. Fotografia în trei a fost publicată de George Gima pe Facebook, cu aproximativ 12 ore înainte.
Modificarea fotografiei de către Diana Buzoianu
Cu două ore înainte de publicarea oficială, Diana Buzoianu a redistribuit aceeași fotografie, dar a șters colegul de partid, Gima. În imaginea postată acum, ea apare singură, ținând de mână pe Victor Rebengiuc, în timp ce Gima nu mai apare. Postarea a fost însoțită de mesajul: „O minunăție de om. O inspirație pentru noi toți”, în care Buzoianu îl elogiază pe Victor Rebengiuc, iar Gima a rămas doar cu umărul său în fotografie.
Motivul și contextul gestului
Acțiunea de eliminare a colegului de partid din fotografie este comparată de unii cu practica comunistă de „prelucrare” a imaginilor oficiale. În perioada sovietică, liderii erau adesea scoși din fotografii oficiale în urma unor conflicte sau epurări, exemplul cel mai cunoscut fiind ștergerea lui Nikolai Ejov, care a fost ulterior condamnat și executat.
Istoricul practicienilor de peisaj în fotografii
În timpul epurărilor sovietice, fotografiile în care liderii deveneau indezirabili erau modificate pentru a-i elimina vizual. Acest lucru a fost o practică obișnuită în presa sovietică, pentru a arăta o imagine controlată a conducătorilor. În cazul lui Ejov, acesta a fost arestat în aprilie 1939, condamnat și executat în februarie 1940, fără a fi reabilitat ulterior.
Reacția și contrastul cu practici istorice
Gestul Danei Buzoianu a fost perceput de unii ca fiind similat cu aceste practici, în contextul modului în care și-a ajustat fotografia. În contrast cu această abordare, în trecut, modificările afirmației oficiale implicau eliminarea simbolurilor sau liderilor considerați indezirabili prin ștergerea fizică sau simbolică în fotografii.
Contextul politic și acuzațiile legate de angajări
În același timp, acuzațiile privind angajările efectuate de USR la Apele Române în condiții suspecte, precum numiri prin proceduri simplificate în loc de concurs, au fost aduse în discuție. În perioada premergătoare moțiunii de cenzură, aceste acuzații au fost intens contrastate cu apărarea USR și Diana Buzoianu, care au declanșat campanii de comunicare și au contestat criticile, acuzând modul de prezentare a informațiilor în mass-media.
Reacția publicului și controverse
Acțiunile de pe rețelele sociale, inclusiv cele despre fotografii, au generat dezbateri privind modul în care USR își gestionează imaginea și transparența în comunicare. Între timp, reprezentanții USR au atacat articole și publicații care au relatat despre angajările de la Apele Române, acuzându-i de fake news și de campanii de defăimare, susținând că acestea sunt bazate pe informații incorecte.
Aspecte legate de practici comparabile din istorie
Eliminarea unor persoane din fotografii a fost o practică frecvent întâlnită în presa sovietică, unde cei care cădeau în dizgrație erau oficial excluși vizual din imagini, fie prin ștergere, fie prin alte metode. Această metodă de „manipulare vizuală” era menită să întărească controlul asupra imaginii liderilor și să elimine figurele considerate progresiv indezirabile.
Fotografia veche adusă ca exemplu ilustrativ arată Stalin alături de Nikolai Ejov, unde acesta din urmă a fost șters în timpul epurărilor. În 1939, Ejov a fost demis, prins în plasamentul capitolului de epurare și a fost executat în 1940, fără a fi reabilitat oficial ulterior.
Aceasta rămâne o practică inventariată în istoria propagandei comuniste, unde ajustarea imaginilor a fost folosită pentru a controla imaginea conducătorilor și a partidelor politice.
În final, cazul fotografiei modificată de Diana Buzoianu a stârnit nu doar comentarii legate de gestul în sine, ci și discuții despre transparență, comunicare și manipularea simbolică în mediul public.
Lasă un răspuns