Chestionarul a cuprins 20 de întrebări, dintre care 17 cu răspunsuri ce au putut fi centralizate automat și trei cu răspunsuri deschise, ale căror completări nu au fost obligatorii în toate cazurile.
CSM indică faptul că datele sunt preliminare, fiind rezultatul unei prime centralizări, urmând ca în etapa următoare să se realizeze o analiză detaliată a răspunsurilor.
Conform rezultatelor chestionarului CSM, 98,2% dintre judecători au afirmat că au resimțit, în ultimul an, o campanie publicitară împotriva sistemului judiciar.
Referitor la reacțiile publice ale Consiliului Superior al Magistraturii față de această campanie, 67% dintre participanți și-au exprimat concordanța, 25% au avut o atitudine neutră, iar 8% au declarat că nu sunt de acord.
CSM evidențiază că aceste date indică „un nivel ridicat de susținere” pentru reacțiile publice ale instituției, dezacordul fiind relativ redus în raport cu numărul total de respondenți.
Schimbări în componența completului, cazuri izolate
În secțiunea referitoare la continuitatea formatului judiciar, 8,4% dintre judecători (192) au menționat că au fost înlocuiți din complet, în timp ce 91,6% (2.081) nu au fost schimbați.
Dintre cei înlocuiți, 139 judecători au declarat că schimbarea a fost dispusă cu acordul lor, iar 31 fără consimțământ. 169 de magistrați au considerat motivele legitime sau justificate, în timp ce 16 au avut o opinie contrară.
Un singur participant a menționat că modificarea a avut ca scop intervenirea în cazul prescripției răspunderii penale.
CSM concluzionează că aceste situații sunt „izolate”, fără a putea fi generalizate sau considerate o problemă de sistem.
Lipsa de reacție a Parlamentului, principalul motiv al prescripțiilor
În analiza cauzelor prescripției răspunderii penale, judecătorii au indicat, cu impact mare sau foarte mare, în special, pasivitatea Parlamentului, durata urmăririi penale și deciziile Curții Constituționale.
Potrivit CSM, „prescripția răspunderii penale nu este imputabilă judecătorilor, ci în primul rând lipsei de reacție a legislativului”.
Modificările nejustificate sau nelegitime ale componenței completului au fost percepute ca având cel mai redus impact, ceea ce, potrivit CSM, susține o percepție publică eronată, favorizând pierderea încrederii în sistemul judiciar.
Volumul mare de muncă și insuficiența personalului, probleme esențiale
Majoritatea judecătorilor consideră că volumul ridicat de activitate și lipsa normelor de muncă afectează direct procesul de justiție.
De asemenea, peste 50% dintre respondenți menționează probleme administrative ale unor autorități publice, care generează un număr mare de cauze și lipsa implementării măsurilor de eficientizare a activității judiciare.
Semnalează faptul că schemele insuficiente de judecători și grefieri, precum și blocajele în recrutarea de personal pentru anii 2025–2026, agravează situația existentă.
Lipsa asistenților judecători, a spațiilor adecvate și a sălilor de judecată suficiente reprezintă alte deficiențe semnalate de peste 60% dintre participanți.
Lasă un răspuns