Economia României a intrat în recesiune tehnică în ultimul trimestru al anului 2025, după ce Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere de 1,9% față de trimestrul anterior. Astfel, anul 2025 s-a încheiat cu o creștere de 0,6%, dar cu două trimestre consecutive de declin economic.
Contextul și evoluția economică din ultimii ani
În 2021, creșterea economică a fost de 5,7%, dar această cifră a fost redusă progresiv în anii următori. În 2022, creșterea s-a diminuat la 4,1%, ca urmare a măsurilor fiscale și economice adoptate de guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă.
În 2023, economia a crescut cu doar 2%, iar în anul electoral 2024, creșterea s-a diminuat la 0,9%. În același an, deficitul bugetar a urcat la 9,3%, în contextul unor cheltuieli publice crescute. În 2025, creșterea a fost de 0,6%, dar a fost urmată de o scădere trimestrială de 1,9% în ultimul trimestru.
Factori care au influențat declinul economic
Potrivit fostului premier Ludovic Orban, politica fiscală aplicată de guvernele conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu a avut un impact negativ asupra economiei. Măsurile de creștere a taxelor, impozitelor și contribuțiilor au redus atractivitatea pentru investitorii străini și au afectat sectorul privat.
Reducerea producției industriale, scăderea absorbției fondurilor europene și creșterea deficitului comercial și de cont curent sunt alte efecte atribuite acestor politici. În plus, inflația a atins 13,8% în 2022, apoi 10,4% în 2023, accentuând constrângerile economice.
Impactul guvernării și măsurile adoptate
În perioada în care Dacian Ciolacu a fost la conducerea guvernului, s-au aplicat măsuri considerate anti-liberale, având ca rezultat alungarea investitorilor și reducerea încrederii în economie.
De la preluarea conducerii guvernului, ministrul Administrației, Sebastian Bolojan, a inițiat măsuri de restructurare și stimulare economică, fiind considerată o etapă de stabilizare economică majoră. Orban a menționat că România era în pericol de retrogradare din cauza riscurilor de rating, dar aceste măsuri au fost considerate esențiale pentru depășirea situației.
Perspective pentru anul 2026 și potențialul economic
Orban consideră că, dacă Guvernul va implementa măsuri eficiente de restructurare administrativă și stimulare economică, alături de un buget realist, este posibil ca în 2026 economia să înregistreze o creștere mai mare decât cea estimată astăzi.
Investițiile străine au început să crească, iar rata absorbției fondurilor europene s-a îmbunătățit semnificativ. În plus, deficitul comercial se află în tendință de reducere, leul s-a stabilizat, iar inflația a început să scadă.
Potrivit lui Orban, anul 2026 ar putea reprezenta un vârf al absorbției fondurilor europene, iar toate aceste aspecte sugerează o potențială redresare economică accelerată dacă măsurile de guvernare sunt puse în aplicare adecvat.
În concluzie, indicele economic pentru 2026 depinde de adoptarea și implementarea unor măsuri de reformă pentru stimularea creșterii și stabilizarea financiară.
Lasă un răspuns