ambasadorul-rusiei-la-bucuresti-despre-o-potentiala-unire-cu-republica-moldova:-romania-nu-si-ar-permite-costul-reunificarii

Ambasadorul Rusiei la București despre reunificarea cu Moldova: România nu și-ar permite costul

**Republica Moldova și posibila reunificare cu România: perspective și controverse**

Un oficial rus a afirmat că reunificarea Republicii Moldova cu România ar putea crea probleme financiare semnificative pentru bugetul României. Vladmir Lipaev, reprezentant al Rusiei, a declarat că Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa, iar procesul de unificare ar putea impune costuri difficile pentru România, fiind preferată integrarea Moldovei în UE pentru redistribuirea acestor cheltuieli.

Contextul economic al reunificării

Lipaev a precizat că Moldova are probleme economice grave, din cauza politicilor guvernului de la Chișinău. El a subliniat că, pentru România, o reunificare nu ar fi sustenabilă din punct de vedere bugetar. În schimb, aderarea Moldovei la Uniunea Europeană ar permite transferul unor costuri către partenerii europeni, menționează oficialul rus.

Impresia despre sprijinul popular și istoria trecutului

Diplomatul rus a invocat relațiile istorice și opinia populației din Republica Moldova. El a afirmat că majoritatea moldovenilor nu susțin ideea unirii și a adus în discuție evenimentele din trecutul secolului XX. În 1918, armata română a ocupat Basarabia, profitând de slăbiciunea statului sovietic, ocupând această regiune până în 1940.

În 1941, România a participat în Al Doilea Război Mondial în cadrul coaliției hitleriste, invadând Moldova sovietică pentru justificarea recuperării „pământurilor românești”. Lipaev consideră că aceste evenimente influențează negativ percepția moldovenilor asupra unificării.

Diplomatul afirmă că această moștenire istorică încă persistă, iar opinia publică din Moldova nu sprijină unirea, fiind o barieră în procesul de reunificare.

Influența externă și controlul asupra Republicii Moldova

Lipaev a acuzat Româniea că are o influență dominantă asupra Republicii Moldova. El a susținut că Bucureștiul urmărește o „românizare” accentuată a societății moldovene, prin elita politică și sistemul educațional.

Potrivit diplomatului rus, în Moldova predarea limbii române și studiul istoriei României sunt condiționate de influența bucureșteană. El a menționat că oficiali moldoveni importanți dețin pașapoarte românești și că oficiali români sunt numiți în funcții în guvernul de la Chișinău. De asemenea, el a afirmat că sistemele de securitate, energetic și bancar sunt sub controlul Bucureștiului.

Pozițiile oficiale din Republica Moldova și opinia politică

Recent, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă un referendum pentru reunificare cu România ar avea loc, ar vota pentru. A precizat însă că, momentan, nu există o majoritate clară pentru această opțiune în rândul populației.

Și premierul Ilie Bolojan a exprimat o poziție similară, afirmând că ar vota afirmativ pentru reunificare, dacă ar exista un referendum. În schimb, președintele României, Nicușor Dan, a spus că momentan nu se află în fața unei majorități care să susțină acest proces.

Reuniunea politică în această direcție continuă, dar decizia finală nu a fost luată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *