România, analizată de OCDE pentru stabilitate economică și reforme legislative
Un raport realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) evaluează situația economică și politică a României, evidențiind progrese dar și vulnerabilități în domenii precum transparența, legislația și lupta împotriva corupției.
Aspecte generale și aderarea la OCDE
Raportul arată că România are o transparență mai mare în procesul de elaborare a politicilor publice și a făcut progrese în procesul de aderare la OCDE, în special în reglementarea activităților de lobby. Cu toate acestea, accentuează necesitatea aplicării efective a cadrului legislativ nou introdus.
Legislație rapidă și instabilitate legislativă
Documentul atrage atenția asupra frecvenței ridicate a adoptării legilor prin proceduri accelerate și ordonanțe de urgență. Aproximativ 26% din legislație și 43% dacă includem ordonanțele de urgență, sunt adoptate astfel. Practicile limitază participarea părților interesate și generează instabilitate normativă pentru mediul de afaceri.
Executivul a instituit în 2022 reguli pentru a reduce utilizarea abuzivă a urgențelor, însă până în 2024, proporția proiectelor adoptate prin astfel de măsuri a rămas ridicată. Până în octombrie 2025 s-a observat doar o ușoară scădere față de perioada similară a anului anterior.
Activitatea DNA și lupta anticorupție
OCDE evidențiază activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), apreciind istoricul acesteia în anchetarea și trimiterea în judecată a cazurilor de corupție. Conform datelor din raport, 51% dintre români consideră suficiente dosare și condamnări pentru descurajarea corupției, procentul fiind al doilea în UE.
Deși DNA s-a confruntat cu probleme de resurse, experții susțin că aceasta și-a menținut capacitatea de a combate mită transnațională. Durata medie a proceselor penale de corupție este ușor peste media europeană, ceea ce indică o responsabilizare într-un interval rezonabil.
Independența sistemului judiciar și reformele din 2022
Reformele din sistemul judiciar, adoptate în 2022, au avut ca scop alinierea la standardele internaționale. Totuși, la finalul lui 2025, au apărut îngrijorări privind independența judecătorilor și procurorilor, precum și gestionarea cazurilor de corupție.
Reprezentanții OCDE recomandă extinderea procedurilor de selecție pe merit pentru promovarea în funcții de conducere, precum și introducerea unor garanții mai solide pentru numirea și revocarea acestora.
Spălarea banilor și conflictele de interese
Fenomenul spălării banilor rămâne o problemă majoră, fiind alimentat de evaziune, fraude și utilizarea abuzivă a fondurilor europene. România este „parțial conformă” cu 15 dintre cele 40 de recomandări ale Grupei de Acțiune Financiară Internațională (FATF) și rămâne sub proceduri de monitorizare.
Deși Legea nr. 129/2019 oferă un cadru pentru combaterea spălării banilor, progresele în remedierea deficiențelor tehnice și reglementarea activelor virtuale sunt limitate. Sancțiunile financiare țintite și sistemele de monitorizare necesită îmbunătățiri.
În gestionarea conflictelor de interese, Agenția Națională de Integritate (ANI) folosește instrumente inovatoare, dar se confruntă cu deficit de personal, ceea ce poate încetini identificarea problemelor. A fost introdus un instrument informatic pentru identificarea riscurilor, însă declarațiile de avere și interese nu mai sunt publice de aproape un an, în urma unei decizii a Curții Constituționale.
Sectorul sănătății și vulnerabilitatea la corupție
Raportul evidențiază riscurile de corupție în sistemul sanitar, cum ar fi mita, favoritismul în gestionarea resurselor și procedurile de achiziții. Strategia Națională Anticorupție 2021–2025 a acordat atenție sectorului, însă, actualmente, România nu are o strategie națională în vigoare, fiind în proces de elaborare a unei noi viziuni.
Ministerul Sănătății include în strategia 2023–2030 consolidarea mecanismelor de gestionare a conflictelor de interese ca obiectiv major.
Raportul OCDE a fost conceput de specialiști precum Katja Schmidt și Gilles Thirion, sub coordonarea lui Pierre Beynet, și a fost publicat de Comitetul pentru Evaluări Economice și de Dezvoltare al OCDE în data de 13 ianuarie 2026. Data-limită pentru datele utilizate a fost 6 martie 2026.
Lasă un răspuns