România trebuie să implementeze un nou mecanism pentru gestionarea resurselor de apă, conform planului stipulat în Jalonul 4 al PNRR. Aceasta presupune adoptarea unei legi care prevede recuperarea costurilor pentru infrastructura de apă, estimată la peste 23 de miliarde de lei, prin tarife, contribuții și penalități aplicate utilizatorilor. Criticile vizează modul în care Guvernul intenționează să aplice această reformă, susținând că impactul va fi resimțit direct de români și de economie.
Detalii despre reforma și responsabilități
Guvernul român este responsabil de această implementare, fiind coordonat de miniștrii Dragoș Pîslaru și Diana Buzoianu. Aceștia coordonează eforturile de implementare a jaloanelor din PNRR și reformei sistemului de gospodărire a apelor. Deputatul AUR a atras atenția că această măsură nu trebuie percepută ca o obligație externă inevitabilă, ci ca o reformă ce poate fi realizată în mod echilibrat și etapizat.
Critici privind impactul asupra populației și economiei
Potrivit deputatului AUR, interpretarea actuală a Guvernului riscă să transforme o obligație tehnică într-o creștere bruscă și semnificativă a tarifelor. Aceasta va avea efecte directe asupra producătorilor de energie, precum Hidroelectrica și Nuclearelectrica, crescând costurile energiei și facturile pentru populație. În plus, se va reduce competivitatea economiei românești pe termen lung.
De asemenea, deputatul subliniază că ignorarea componentei de „suportabilitate” contravine atât Directivei Cadru Apă, cât și documentelor de fundamentare ale reformei. El afirmă că nu se poate vorbi de o reformă reală dacă impactul social nu este luat în considerare și dacă nu se reduc risipa din sistem.
Propuneri pentru o implementare responsabilă
AUR sugerează aplicarea etapizată a Jalonului 4, în termen lung, pentru a minimiza efectele negative asupra populației și economiei. În plus, se recomandă protejarea sectoarelor strategice precum energie și agricultură, prin tarife diferențiate și plafonate, pentru a evita scumpiri în lanț.
O altă soluție propusă este finanțarea mixtă a investițiilor în apă, combinând fonduri europene, buget de stat și parteneriate, pentru a evita creșterile de tarife suportate de cetățeni. Astfel, se urmărește evitarea transformării reformei în o sursă de taxare masivă a populației.
Reacția și poziția partidului AUR
Valeriu Munteanu, reprezentant al AUR, a afirmat că reforma trebuie realizată în mod inteligent, nu prin șocuri economice. El a precizat că apa este o resursă vitală, nu o sursă de profit pentru buget.
De asemenea, AUR intenționează să solicite transparență totală asupra proiectului legislativ. Parlamentul va fi implicat ferm pentru a corecta orice prevedere care ar putea transforma reformarea sistemului de apă într-o povară pentru cetățeni.
Reforma sistemului de gestionare a resurselor de apă, în forma actuală, riscă să devină o povară economică pentru români, dacă nu se vor aplica măsuri de echilibrare și protecție socială.
Lasă un răspuns