România încheie anul 2025 cu un PIB de 374 de miliarde euro, înregistrând o creștere reală de 0,7%, cea mai slabă din regiune, și confirmând recesiunea tehnică cu două trimestre consecutive de scădere, în ultimul trimestru din același an (-1,9%). Inflația a urcat la 10,7% în aprilie 2026, plasând România pe primul loc în Uniunea Europeană la scumpirea alimentelor. Cursul leu/euro a atins maximul istoric de 5,2180 lei, iar randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a ajuns la 7,38%, dublu față de Grecia și Bulgaria.
Stare economică și principale măsuri fiscale
Mediul de afaceri a absorbit în ultimii doi ani cel mai sever șoc fiscal post-aderare, iar încrederea necesită acum predictibilitate pentru relansare, nu schimbări frecvente de taxe. În acest sens, sunt planificate măsuri precum un scor fiscal pozitiv pentru contribuabili și extinderea pilotului de precompletare a Declarației Unice, cu scopul de a ajunge la toate categoriile PFA până în 2027, cu o rată de corecție sub 5%.
De asemenea, se introduce audit extern și rating A-E pentru companiile de stat cu pierderi acumulate peste doi ani, precum și stoparea salariilor 13 și 14 și a bonusurilor nejustificate în întreprinderile de stat. În plus, va fi instituită o consultare permanentă cu mediul de afaceri pentru a asigura predictibilitatea și stabilitatea mediului economic.
Pentru sprijinirea sectorului imobiliar, se prevede prelungirea termenului de TVA de 9% pentru apartamentele contractate, precum și creșterea deductibilității contribuției la Pilonul 3 de pensii.
Măsuri pentru turism și IMM-uri
Va fi majorată bugetul de promovare multianual a României ca destinație turistică, de la minimum 10 milioane de euro în primii trei ani la 20 milioane începând cu anul patru. În același timp, se propune dezvoltarea unor măsuri pentru îmbunătățirea cadrului legal pentru IMM-uri: înființarea de proceduri simplificate, înregistrare online, impozit zero pe venit pentru cifra de afaceri de până la 20.000 euro, ținerea contabilității în partidă simplă și depunerea unilaterală a unui singur document la ANAF. La atingerea vârstei de 18 ani, asociatul unic poate deveni SRL sau se poate radia.
Se urmărește, de asemenea, listarea pachetelor minoritare și valorificarea activelor companiilor de stat cu pierderi cronice, printr-o lichidare “inteligentă”.
Reforme structurale și justificarea reformei administrativ-teritoriale
Reforma administrativ-teritorială reprezintă prioritatea “zero” a programului guvernamental, fiind considerată precondiția pentru funcționarea eficientă a celorlalte domenii. România, cu peste 3.000 de unități administrative, rămâne singura țară din UE fără o reformă de acest tip. Cele opt regiuni de dezvoltare actuale sunt doar instrumente statistice, fără personalitate juridică, necadrate pentru gestionarea fondurilor europene.
Se pregătește o reformă în care regiunile cu personalitate juridică vor fi modelul central de decizie, analog cu Polonia, urmând să fie stabilite praguri minime de populație și capacitate administrativă pentru fuziuni și asociații de UAT-uri. Înainte de implementare, se va realiza un audit al peste 3.000 de UAT-uri, iar consensul politic va fi esențial.
Reforma va respecta identitățile etnice și geografice, precum Secuime, Maramureș, Dobrogea sau Delta, asigurând statutul adaptat acestor zone. Se vor calibra tehnic pragurile de populație și capacitate pentru fuziuni, nu politic, și se va crea un cadru de guvernanță interministerial și regional pentru negocierea Cadrului Financiar Multianual 2028-2034, esențial pentru absorbția fondurilor din următorul deceniu.
Securitate națională și apărare
Programul de guvernare planifică consolidarea securității la Marea Neagră, dotarea Armatei și achiziții capitale prin programul european SAFE. Se va moderniza bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Cincu, pentru prezență aliată substanțială.
Se va extinde cooperarea cu aliații strategici, în special cu SUA, și se va intensifica prezența și capacitatea de reacție națională, prin exerciții și cooperare inter-instituțională. Se urmărește creșterea graduală a bugetului de apărare până la 5% din PIB în 2035, cu 3,5% alocați pentru achiziții și 1,5% pentru infrastructură.
Programele prioritate includ dezvoltarea și modernizarea infrastructurii militare, precum și promovarea industriei de apărare românești. Se vor digitaliza fluxurile de achiziții și se vor dezvolta proiecte în domeniul spațial, alături de planuri pentru creșterea atractivității carierei militare și introducerea unui sistem de rezervist voluntar.
Sănătate, educație și management local
Sistemul de sănătate va fi digitalizat la nivel național, cu finalizarea Dosarului Electronic de Sănătate pentru minimum 80% dintre furnizori în primul an și 50% dintre pacienți cu acces activ în doi ani. Finalizarea spitalelor regionale din Iași, Cluj și Craiova este prioritară, cu jaloane intermediare pentru 2028-2029, și crearea unui centru de referință pentru chirurgie cardiovasculară pediatrică.
Reforma infrastructurii pentru spitalizarea de zi, ambulatorii și servicii de urgență va fi accelerată, în timp ce pentru educație, se prevede o alocare de 15% din buget până în 2030, cu focus pe salarizare, meritocrație, reducerea abandonului și digitalizarea managementului școlar.
Se dorește stabilirea unor domenii strategice precum inteligența artificială și biotehnologii, și creșterea finanțării cercetării la 1% din PIB. Autoritățile locale vor beneficia de adoptarea Codului Finanțelor Publice Locale, a noii legi a funcționarilor publici și de finalizarea programelor de cadastrare și investiții în infrastructură.
Justiție, fonduri europene și securitate informațională
Programul propune reforme pentru eficientizarea sistemului judiciar: eliminarea procedurii de cameră preliminară, implementarea dosarului electronic și a judecăților la distanță, finalizarea proiectului Cartierul pentru Justiție și construirea noilor penitenciare până în 2028-2029.
În domeniul fondurilor europene, se urmărește absorbție integrală a fondurilor din PNRR până în 2026, cu ultimele cereri de plată depuse până în 30 septembrie același an. Se vor finaliza toate proiectele în implementare, se va crea un sistem de monitorizare strictă a progresului și se va asigura o alocare eficientă pentru instrumentele financiare precum fondurile de tranziție și coeziune.
Pentru combaterea dezinformării și amenințărilor hibride, se vor operaționaliza mecanisme naționale de monitorizare și răspuns, se va înființa Centrul Național pentru Reziliență Democratică și se va promova educația media pentru elevi și profesori. În domeniul mediului, prioritare sunt digitalizarea serviciilor, implementarea strategiei de gospodărire a apelor, protejarea biodiversității și gestionarea deșeurilor, cu investiții în infrastructură verde și sisteme de monitorizare.
În final, programul guvernamental pentru anul 2026 identifică priorități concrete, măsuri și reforme structurale obligatorii pentru redresarea economică, consolidarea securității și modernizarea administrației în toate sferele societății românești.
Lasă un răspuns