Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), a declarat vineri, la finalul reuniunilor de primăvară din Washington, că deteriorarea situației din Orientul Mijlociu reprezintă în continuare o „amenințare serioasă” pentru economia globală, chiar și în cazul în care conflictul s-ar încheia mâine. Edilul FMI a evidențiat riscurile generate de instabilitatea din regiune, sugerând că acestea ar putea avea consecințe pe termen lung pentru piețele mondiale.
Impactul asupra țărilor în curs de dezvoltare și necesitatea sprijinului internațional
Anunțul a fost accentuat de indicii că mai multe state, în special în Africa, sunt vulnerabile în fața agravării condițiilor economice. Potrivit publicației Financial Times, unele dintre aceste țări participă la programe ale FMI care ar putea necesita „sprijin suplimentar” dacă situația se înrăutățește. Majoritatea acestor state se confruntă cu dificultăți în gestionarea impactului economic, ceea ce ar putea necesita intervenții financiare suplimentare din partea creditorilor internaționali.
De altfel, peste o treime dintre țările din Africa Subsahariană sunt expuse riscului ridicat de supraîndatorare sau sunt deja în această situație, conform unui raport al FMI. Georgieva a subliniat că aceste țări sunt cele mai expuse, acuzate de presiuni asupra spațiului fiscal și de vulnerabilitate mai mare la șocurile inflaționiste. Lipsa resurselor și dependenta de importuri agravează situația acestor economii.
Avertismentul pentru piețele energetice și economiile în curs de dezvoltare
Președintele think-tank-ului Peterson Institute, Adam Posen, a avertizat asupra unui „triplu șoc” pentru importatorii de energie cu venituri mici și medii. Conform acestuia, factori de risc sunt prețurile în creștere la energie, alimente și îngrășăminte, combinați cu un dolar american mai puternic. Posen a punctat că efectele vor fi mai dure în țările în curs de dezvoltare decât în statele cu venituri ridicate.
Efectele sunt anticipate ca fiind de durată, afectând la nivel global producția și menținând prețurile petrolului și gazelor naturale în zone ridicate. „Durerea economică va fi semnificativ mai mare pentru economiile emergente,” a subliniat oficialul, precizând că aceste state vor resimți mai intens impactul crizei energetice.
Reevaluarea situației globale a prețurilor la energie și riscurile asociate
Directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, a afirmat recent că situația actuală a crizei petrolului și gazelor naturale depășește ca gravitate crizele din 1973, 1979 și 2002 la un loc. Într-un interviu pentru Le Figaro, Birol a indicat redeschiderea Strâmtorii Ormuz ca soluție de abordare a crizei, subliniind că acest lucru ar putea ajuta la reducerea presiunii asupra pieței energetice mondiale.
El a explicat că cel mai afectate vor fi țările în curs de dezvoltare, din cauza creșterii prețurilor la petrol și gaze naturale, precum și a inflației asociate. Impactul asupra economiilor emergente va fi semnificativ, creșterea costurilor fiind un factor esențial în reducerea creșterii economice globale. Birol a accentuat faptul că atât piețele europene, cât și cele din Japonia și Australia vor resimți aceste șocuri, însă cele în curs de dezvoltare vor fi cele mai vulnerabile.
Concluzii privind perspectivele economice globale
Declarațiile oficialilor indică o perspectivă sumbră pentru economia mondială, în contextul conflictelor și crizelor energetice. Războiul din Orientul Mijlociu riscă să lase urmări dure, în special pentru țările sărace, cu spațiu fiscal limitat și dependente de importuri. În plus, criza energiei și inflația continuă vor menține riscul de instabilitate economică pe termen mediu și lung.
Lasă un răspuns