Membrii pactului militar format din 32 de țări au convenit, la summitul de anul trecut, să atingă până în 2035 un nivel de cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB, în urma presiunilor exercițiate de președintele american Donald Trump. În realitate, însă, diferite țări se confruntă cu obstacole fiscale și politice în realizarea acestui obiectiv.

Țările europene și angajamentele de cheltuieli pentru apărare

Europa are statutul de continent cu cheltuieli de apărare variabile, unele națiuni alocând mai mult, altele mai puțin. Polonia, Lituania și Estonia, unde percepția amenințării ruse rămâne acută, alocă deja peste 4,3% din PIB pentru apărare. Aceste state sunt considerate exemple de țări care sunt pe cale să atingă noile obiective privind cheltuielile militare.

În schimb, unele mari economii europene se află în dificultate. Germania, Franța și Italia — cele mai mari trei economii din Europa după Germania — întâmpină dificultăți în a-și crește bugetele militare, a explicat Guntram Wolff, cercetător senior la grupul de experți în economie Bruegel.

Majorări ambițioase în bugetele militare și obstacolele lor

Germania intenționează să-și dubleze cheltuielile pentru apărare până în 2030, la peste 200 de miliarde de euro (echivalentul a 228,38 miliarde de dolari), recurgând la modificări ale reglementărilor fiscale pentru a evita limitele stricte de împrumut. Anunțul a fost făcut într-un proiect de buget supus revizuirii cabinetului.

De partea cealaltă, Marea Britanie a stabilit un plan de cheltuieli suplimentare de 15 miliarde de lire sterline (20,01 miliarde de dolari), dar o treime din aceste fonduri rămâne nefinanțată, ceea ce ridică întrebări despre îndeplinirea obiectivului de cheltuieli de 3% din PIB pentru apărare. Criticii au subliniat că aceste planuri sunt neclare în privința momentului în care se va ajunge la acest prag.

Italia își propune să crească cheltuielile de apărare de la 2,1% în prezent la 2,8% din PIB până în 2026, dar o mare parte din aceasta creștere va fi direcționată către securitatea internă, cum ar fi poliția, din cauza poverii datoriei și a opțiunilor politice.

Statele cu cele mai mari eforturi și provocări politice

Franța intenționează să crească cheltuielile militare la 2,5% din PIB până la sfârșitul deceniului, comparativ cu nivelul actual de circa 2%. Însă, eforturile bugetare se confruntă cu dificultăți legate de alinierea cu regulile privind deficitul zonei euro, în contextul pregătirilor pentru alegerile prezidențiale de anul viitor.

Spania menține un nivel de alocare pentru apărare de 2,1% din PIB, fiind reticentă în a-și crește bugetul, prioritar pentru tehnologiile civile sau cu aplicații non-militare.

Revizuirea cifrelor și angajamentele NATO

NATO a anunțat că, în 2024, membrii europeni, plus Canada, au cheltuit cu 90 de miliarde de dolari mai mult pentru apărare decât în anul precedent, în termeni reali. Totodată, oficialii din alianță au cerut Republicii Cehă, Sloveniei și Albaniei să-și revizuiască cifrele, deoarece acestea nu au îndeplinit vechea țintă de 2% din PIB pentru cheltuieli militare.

„Pentru noi, provocarea este să asigurăm credibilitatea angajamentului de 3,5%. Mergând cu 2%, nu rămânem pe calea credibilă”, a afirmat un înalt oficial NATO.

Perspective și obstacole în creșterea cheltuielilor de apărare

Specialiștii susțin că, în contextul politic și economic actual, nu toate țările vor reuși să-și atingă țintele de cheltuieli pentru apărare. Analiștii consideră că, chiar dacă Europa înțelege importanța investițiilor militare, furnizorii de armament trebuie convinceți de sustenabilitatea acestor eforturi bugetare pentru a-și crește capacitatea de producție.

Wolff a remarcat că liderii europeni pot argumenta acum că au preluat o parte din povara efortului de război din Ucraina, dar această justificație nu rezolvă problema creșterii continue a bugetelor militare.

Șefii de departamente economice estimează că, indiferent de tendințe, țintele de 5% pentru cheltuieli militare pot fi reevaluate oricând, în funcție de circumstanțe politice și economice.