O condiție interpretativă nemuncită în legea fiscală

Articolul 22 din Codul fiscal prevede clar că profitul reinvestit în echipamente și programe informatice, puse în funcțiune, beneficiază de scutirea de impozit pe profit. Normele metodologice stabilite prin HG 1/2016 precizează că profitul se determină „fără a lua în considerare sursele proprii sau atrase de finanțare” pentru aceste active.

Organismele de control fiscal aplică însă legea diferit, distribuind investiția în funcție de sursa banilor și anulând facilitatea pentru partea finanțată din granturi. Acest lucru contravine explicit prevederilor legale.

Deși autoritățile fiscale au comunicat în trecut că facilitatea se acordă „indiferent de sursele de finanțare”, firmele respectă aceste indicații și aplică legea conform ghidurilor oficiale. Acestea sunt acum sancționate pentru buna lor credință, fiind aplicată o interpretare diferită, neașteptată.

Accesorii și penalități care cresc exponential

ANAF calculează dobânzi de 0,02% zilnic și penalități de întârziere de 0,01% zilnic pentru debite.

Pentru sumele rezultatate din controale, penalitatea de nedeclarare este de 0,08% pe zi. În total, aceste accesorii pot ajunge la 0,1% pe zi, echivalentul a circa 36,5% anual.

Aplicarea retroactivă a acestei interpretări duce la acumularea rapidă a unor sume uriașe, frecvent depășind debitul inițial. În cazul firmelor mici și mijlocii, această situație poate duce la insolvență sau faliment.

Reacția oficială și lipsa de clarificare

Camera Consultanților Fiscali a sesizat oficial Ministerul Finanțelor și ANAF, prin adresele nr. 10160/21.01.2026 și nr. 10311/10.02.2026. Cererea viza clarificarea interpretării și suspendarea controalelor, precum și sesizarea Comisiei Fiscale Centrale conform OMF 1059/2021.

De la prima sesizare, nu a fost emisă nicio soluție oficială, iar la aproximativ șase luni, niciun răspuns oficial nu a fost făcut public.

Incertitudinea legală persistă, în ciuda anunțurilor oficiale, precum cele din Strategia fiscal-bugetară 2026–2028, care menționează o eventuală analizare a facilității, dar fără rezultate concrete până în prezent.

Impactul asupra mediului de afaceri

În 2025, 7.553 de firme și PFA-uri au intrat în insolvență sau faliment, conform datelor ONRC, în creștere cu 3,84% față de 2024.

Primele 11 luni ale anului au înregistrat 51.805 dizolvări, un plus de 26,23% față de perioada similară din 2024.

Peste 19.586 de firme și-au suspendat activitatea, în creștere cu 4,65%, iar 83.232 au fost radiate.

În primele patru luni ale anului 2026, dizolvările au crescut cu 20,73%, iar radierile au avansat cu peste 6%, față de aceeași perioadă din anul anterior.

Aceste cifre indică o presiune ridicată asupra mediului de afaceri, având în vedere dificultățile financiare existente, accentuate de blocajele fiscale și costurile suplimentare generate de accesoriile acumulabile.

Reacțiile și perspectivele

Structurile oficiale ale autorităților fiscale au promisiuni de suspendare a controalelor, dar aceste măsuri nu au fost concretizate în implementări, iar deciziile de impunere continuă, în ciuda promisiunilor.

Unele surse indică faptul că, în lipsa unei interpretări unice și a unui mecanism clar de soluționare, controalele și deciziile fiscale rămân la discreția personală a fiecărei echipe de control.

Astfel, mediul de afaceri se confruntă cu o incertitudine juridică majoră, afectând planificarea și investițiile, mai ales în domeniul fondurilor europene.