Nașterea și revenirea în familie a Elianei Bodnariu au fost marcate de o participare majoritară a rudelor și a prietenenilor din România, Norvegia și Danemarca, printre care și bunicii materni ai miresei. Informațiile despre eveniment au fost confirmate de senatorul Titus Corlățean, implicat anterior în cazul Bodnariu, în perioada în care cei cinci copii ai familiei se aflau în custodia autorităților norvegiene.

Potrivit senatorului, ceremonia s-a desfășurat cu participarea membrilor extinse, iar el a subliniat că noua familie intenționează să locuiască în România. Corlățean a menționat că Eliana, fiica familiei, nu și-a pierdut legătura cu moștenirea norvegiană, moștenită de la mama sa, și și-ar dori să viziteze țara în care și-a petrecut primii ani de viață.

Liderul român a mai precizat că Eliana a păstrat legătura cu identitatea norvegiană, moștenită de la mama sa, și își dorește să viziteze țara în care a petrecut primii ani ai vieții.

Asupra cazului Bodnariu și procesul de recuperare

Cazul Bodnariu a început în noiembrie 2015, când familia de români din Norvegia a fost implicată într-un incident care a dus la separarea celor cinci copii. În acea perioadă, părinții, Marius Bodnariu și Ruth, locuiau în localitatea Redal, din comuna Naustdal.

On 16 noiembrie 2015, serviciul norvegian pentru protecția copilului, Barnevernet, a intervenit după acuzații privind posibile pedepse fizice aplicate copiilor. Fiica cea mare avea atunci nouă ani, iar sora mai mică era și ea implicată în incident.

Cei cinci copii au fost plasați în trei familii surogat, în condiții considerate disproporționate de familia biologică. Autoritățile norvegiene au afirmat că ancheta nu se baza pe motive religioase, în ciuda susținerilor familiei Bodnariu referitoare la credința penticostală a părinților.

Mobilizarea internațională și deblocarea situației

Cazul a generat o mobilizare internațională semnificativă, fiind vorba despre una dintre cele mai ample proteste în sprijinul unei familii române din diaspora. Mii de persoane au participat la proteste în România, precum și în alte țări precum Statele Unite, Canada, Irlanda, Spania, Marea Britanie și Danemarca.

Demonstrațiile din București, din ianuarie 2016, au adunat peste 2.000 de participanți. În acea perioadă, Titus Corlățean și alți parlamentari români s-au implicat în demersuri la nivel european și au efectuat vizite în Norvegia pentru discuții cu autoritățile locale și comunitatea românească.

După o perioadă de aproape șapte luni, părinții și autoritățile locale au convenit ca cei cinci copii să fie reintegrați în familie. În iunie 2016, toți cei cinci copii au fost returnați părinților și, ulterior, familia Bodnariu s-a mutat definitiv în România, în zona Brașovului.

Revenirea pe ecrane și povestea din filmul „Fjord”

Cazul familiei Bodnariu a revenit în atenție în 2026 odată cu lansarea filmului „Fjord”, regizat de Cristian Mungiu. Pelicula urmărește o familie româno-norvegiană, Gheorghiu, care trăiește într-un sat izolat, iar povestea dramatică a fiicei adolescente, cu vânătăi, determină autoritățile să ancheteze modul în care sunt crescuți copiii.

Deși filmul nu reconstituie fidel cazul Bodnariu, regizorul a afirmat că a utilizat elemente din mai multe situații reale și a introdus personaje fictive pentru a explora conflictele dintre valorile tradiționale și cele progresiste, precum și limitele intervenției statului în viața familiei.

„Fjord” a câștigat Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes din 2026, fiind al doilea trofeu obținut de Cristian Mungiu după succesul din 2007 pentru „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”.