Decizia de declasificare a documentelor diplomatice din primii ani post-Revoluție a stârnit reacții publice și critici
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat recent că a declasificat anumite documente din perioada imediat post-revoluționară. Anunțul a suscitat reacții variate în spațiul public, inclusiv ironii și critici, în contextul unor controverse legate de transparență și importanța acelor acte.
Reacția fostului ministru Adrian Năstase
Fostul premier și ministru de Externe, Adrian Năstase, a comentat public acest proces pe blogul său personal. Într-un text lung, Năstase susține că inițiativa Oanei Țoiu, ministru de Externe la momentul declarației, i-a readus aminte de o stare de mândrie legată de deblocarea accesului la documente.
„Am avut, zilele acestea, un moment de iluminare după ce am citit declarația doamnei Țoiu: «Am reușit să redăm dreptul la adevăr, alături de voi. Am aprobat în ședința de guvern desecretizarea arhivelor cu documente din primii ani ai tranziției»,” a scris Năstase.
El afirmă că, pentru el, declasificarea acelor documente reprezintă o realizare majoră, mai ales în contextul crizelor globale actuale, însă consideră că mesajul transmis poate fi interpretat și ca un exercițiu de imagine.
Neglijarea materialelor deja publicate
Fostul politician atrage atenția asupra faptului că, deși declarațiile oficiale promovează transparența, volumul de documente pe care l-a publicat personal în 2019 nu pare a fi avut aceeași relevanță pentru conducerea MAE.
„Volumul meu cu 151 de telegrame desecretizate din perioada 1990-1992, publicat în 2019, nu pare să fi avut impactul scontat,” menționează Năstase. El subliniază că această colecție de acte, de peste 460 de pagini, conține evenimente și analiză ale acelei perioade, și că volumul său se află, probabil, pe birourile actualilor conducători.
El face referire și la cele 10 volume din cartea sa „România după Malta”, în total peste 6.700 de pagini, care acoperă principalele momente și întâlniri în timpul mandatului său de ministru al Afacerilor Externe, între 1990 și 1992.
Indicații pentru actuala conducere a MAE
Năstase încheie postarea cu un îndemn către actuala conducere a MAE: să-și consulte și să analizeze documentele deja publicate și arhivate. El consideră că interesul pentru acea perioadă a diplomației românești este legitim, mai ales pentru cei tineri, care nu au trăit direct tensiunile acelor vremuri.
„Bănuiesc că noua conducere a ministerului a conspectat, cu multă seriozitate, acele pagini ale diplomației române din perioada de tranziție,” a afirmat fostul ministru.
El sugerează, indirect, o nevoie de o mai bună familiarizare a noii generații de diplomați cu evenimentele și deciziile care au marcat începuturile democrației în România.
**Documentele declasificate continuă să fie un subiect de interes și dezbatere publică în contextul eforturilor Ministerului de Externe de a promova transparența în procesul istoric.**
Lasă un răspuns