Sectorul bancar din România și mediul european de retail banking se află în fața unor provocări multiple, rezultate din contextul economic actual și din tendințele globale de consolidare și digitalizare. În timpul în care băncile din țară trebuie să gestioneze un deficit fiscal ridicat, presiuni inflaționiste peste media UE și volatilitate politică, consolidarea sectorului devine o prioritate pentru sediile financiare din România. În același timp, piața bancară se află în continuă proces de fuziuni și achiziții, ceea ce influențează peisajul concurențial și strategiile de creștere.

Provocările sectorului bancar românesc

Pentru România, provocarea depășește simpla ajustare a dobânzilor. Sectorul bancar trebuie să gestioneze simultan un deficit fiscal ridicat, măsuri de consolidare fiscală, o creștere economică slabă și inflație peste media UE. Aceasta afectează veniturile disponibile ale populației și presiunea asupra costurilor de finanțare externe. În plus, riscul de downgrade și incertitudinile legate de reforme complică situația.

Consolidarea sectorului bancar

Piața bancară din România se consolidează continuu, în fața unor mutări semnificative. Banca Transilvania a integrat OTP, în timp ce UniCredit a fuzionat cu Alpha Bank, iar această tendință de consolidare capătă amploare. Tranzacțiile de tip M&A nu mai sunt doar mijloace de creștere, ci și strategii de reducere a costurilor fixe, realizare de economii de scară și valorificare a investițiilor în digitalizare și tehnologii bancare.

Strategii pentru perioada 2027-2028

Multe bănci din România planifică să se concentreze mai mult pe disciplinele costurilor, gestionarea riscurilor, optimizarea capitalului și retenția clienților. Creșterea agresivă a cotei de piață devine secundară în fața eforturilor de stabilizare și eficientizare operațională. Tranzacțiile de M&A devin instrumente cheie pentru absorbția costurilor și extinderea de servicii și produse digitale.

Accelerarea creditării sănătoase

Băncile trebuie să intensifice creditarea în segmente precum creditele ipotecare, creditele de consum garantate și împrumuturile către IMM-uri și microîntreprinderi. Digitalizarea proceselor de underwriting și aplicarea unui pricing diferențiat la nivel de client sunt măsuri esențiale. România dispune de o bază solidă de depozite și de un nivel ridicat de adopție a plăților cu cardul, însă nu reușește să transforme aceste atuuri în creșteri semnificative ale creditării și ale serviciilor financiare.

Eficiența operațională și provocări de cost

Raportul cost-venit al băncilor românești este de circa 59%, peste media europeană de 54%. Majoritatea investițiilor în digitalizare s-au concentrat pe front-end, în timp ce intern, procesele și sistemele IT legacy sunt încă aggressive. Modernizarea și simplificarea proceselor interne, inclusiv onboarding-ul, administrarea și recuperarea creanțelor, sunt urgente pentru reducerea costurilor și îmbunătățirea profitabilității.

Importanța creșterii veniturilor din comisioane

Veniturile din dobânzi, inițial motor principal al profitului în sector, încep să se normalizeze. Creșterea veniturilor din comisioane devine critică, prin extinderea serviciilor de plăți, wealth management, bancassurance, abonamente și ecosisteme pentru comercianți. Băncile au avut ocazia să valorifice creșterea ratelor dobânzilor, dar în viitor, trebuie să investească în transformarea structurală pentru a diversifica sursele de venit.

Rezultate europene și diferențe regionale

Opțiunile de eficiență operațională diferă semnificativ în Europa. Portugalia are cel mai redus raport cost-venit, de 32%, iar Spania atinge 37%. În schimb, Franța are un indicator ridicat, de 67%. Sectorul a profitat de ratele ridicate ale dobânzilor pentru a-și simplifica operațiunile, crește productivitatea și diversifica sursele de venit.

Transformarea pieței europene de retail banking

Transformarea acestor piețe a fost vizibilă în ultimii zece ani. Profitabilitatea per client a crescut cu 715% în Europa de Sud, comparativ cu 91% în Europa de Vest și 206% în Europa de Est. Portugalia, cu un raport cost-venit de 32%, și Italia, cu 51%, exemplifică eficiența obținută prin simplificare și ajustare rapidă a prețurilor.

Consolidarea și diferențierea între țări

Diferențele regionale devin tot mai evidente. Europa de Est a înregistrat cea mai mare creștere a profitabilității per client, de 11,1%, în timp ce Elveția rămâne lider, cu 716.000 de euro profit per client. Rata de creștere a veniturilor în Europa în 2025 a scăzut la 2,3%, mult sub nivelul de 14,6% din 2022–2023, semn de încetinire a avansului sectorului.

Dezvoltarea și provocările viitoare

Deși media europeană devine mai puțin reprezentativă, bănci eficiente, precum cele din Italia, sunt în poziția de a face achiziții strategice, precum oferta UniCredit pentru preluarea Commerzbank. Pentru a menține profitabilitatea, băncile din UE trebuie să reducă costurile cu circa 14 miliarde de euro și să stimuleze venituri suplimentare din comisioane.

Impactul ratei dobânzilor asupra veniturilor

Fiecare reducere cu 10 puncte de bază a ratelor dobânzilor poate diminua veniturile bancare cu aproximativ 26 de miliarde de euro în UE-27. Pentru a compensa, instituțiile trebuie să diversifice și să eficientizeze activitatea, având ca surse principale plățile, produsele de protecție, serviciile de consultanță și administrarea averii. Veniturile din taxe și comisioane au crescut cu 4,5% între 2024 și 2025, iar venitul per angajat a crescut cu 3,1%.

European Retail Banking Radar 2026, studiu realizat de Kearney, analizează performanța a 88 de bănci din 21 de piețe europene, pe baza datelor raportate pentru perioada 2008–2025, oferind o perspectivă largă asupra tendințelor din sector.