Delia Velculescu, economist român cu peste două decenii de experiență în cadrul Fondului Monetar Internațional (FMI), este propunerea lui Nicușor Dan pentru funcția de premier tehnocrat. În cursa pentru această poziție, Velculescu este considerată favorită, fiind vehiculată ca posibilă candidată în contextul unor discuții politice și gestionarea crizei guvernamentale din România.
Profilul profesional al Deliei Velculescu
Delia Velculescu are studii în SUA, unde a obținut master și doctorat în economie la Johns Hopkins University. A intrat în FMI în 2008, după finalizarea studiilor, și a activat în Departamentul European, concentrându-se pe programe pentru Islanda, Cipru și Grecia. Este recunoscută pentru rigoarea sa în gestionarea situațiilor economice dificile și pentru rolul de conducere în misiuni economice delicate.
Implicarea în criza Greciei și reputația
Velculescu a devenit cunoscută pentru participarea în cadrul negocierilor privind economia Greciei în 2015. În acea perioadă, FMI a anunțat oficial că o echipă condusă de ea s-a aflat la Atena pentru discuții tehnice cu autoritățile elene și cu reprezentanții Uniunii Europene.
Presă elenă a numit-o pe Velculescu „Delia Draculescu” și a relatat că a condus echipa FMI în Cipru în 2012, unde a fost implicată în privatizări, restructurarea sectorului bancar și rezolvarea creditelor neperformante. În acea vreme, presa română a evidențiat poziția fermă pe aceste teme, iar publicațiile internaționale au descris-o ca „serioasă și dedicată”, cu o reputație de „iron lady” în negocieri.
Scandaluri și controverse
Un scandal notabil a fost relatat în 2016, după publicarea de către WikiLeaks a unor conversații interne ale FMI, în care Velculescu era implicată. Potrivit transcriptului, aceasta a discutat despre intenția FMI de a aduce Grecia în pragul unei noi crize pentru a impune măsuri dure, precum reducerea pensiilor și înăsprirea reformelor pe piața muncii. Ea și Poul Thomsen, directorul Departamentului European al FMI, au discutat despre puterea de convingere asupra guvernului elen și despre întârzieri în publicarea raportului FMI privind Grecia, pentru a exercita presiuni asupra cancelarului german Angela Merkel.
Velculescu a declarat că dacă guvernul grec era supus la suficiente presiuni, ar fi acceptat condițiile FMI, dar a menționat că lipsa motivației și dorința de compromis a Uniunii Europene ar fi complicat procesul.
Impactul politic și moștenirea
În 2015, Velculescu a susținut măsuri dure precum reduceri, privatizări și reforme fiscale, măsuri criticate pentru impactul lor social, întrucât au generat recesiune, șomaj și tensiuni politice în Grecia. Aceste măsuri au lăsat în urmă traume sociale și au contribuit la destabilizarea coeziunii societale în țară, fiind percepute de public ca un factor de adâncire a crizei economice.
În România, numirea ei ca premier tehnocrat a fost vehiculată în 2025, dar nu a fost concretizată. Surse din verticala politică au indicat că avansează ca posibil candidat, fiind apreciată pentru experiența sa în gestionarea situațiilor complexe.
Controverse și afirmații în spațiul public
Presa elenă a reluat porecla „Delia Draculescu”, atribuită Deliei Velculescu, în contextul activităților din Cipru și Grecia. Se mai relatează, neconfirmat oficial, că fostul președinte cipriot Nicos Anastasiades ar fi aruncat un scaun spre ea într-un incident de furie, eveniment pe care acesta îl neagă.
În tavalele discuțiilor interne ale FMI din 2016, Velculescu a fost acuzată de unii ca fiind parte a unei echipe ce ar fi încercat să dezbine Europa prin decizii menite să mențină Grecia în criză și să favorizeze anumite interese. În documente atribuite FMI, ea a fost surprinsă discutând despre utilizarea întârzierei publicării unui raport pentru a exercita presiuni politice în Europa.
Delia Velculescu rămâne o figură controversată, cu influență în mediile internaționale, dar criticată în privința impactului social cauzat de politicile economice promovate în timpul crizei grecști. În România, numirea ei ca premier tehnocrat a fost intenționată pentru a gestiona o situație politicii interne dificilă, fiind considerată o figură cu experiență în contexte de criză.
Lasă un răspuns