România a pierdut aproape 460 de milioane de euro din Fondul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza neîndeplinirii obligațiilor stabilite încă din 2023, anunță ministrul Dragoș Pîslaru. Decizia a fost confirmată în urma evaluării Comisiei Europene, iar suma suspendată aproape echivalează cu pierderea efectivă pentru România.
Pierderile din PNRR și motivul principal
Potrivit lui Pîslaru, România a pierdut 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3, depusă la 15 decembrie 2023. Această sumă reprezintă fonduri suspendate din cauza reformelor întârziate, incomplete sau realizate defectuos în anii anteriori.
Ministrul afirmă că în mai 2025, Comisia Europeană a suspendat parțial alte sume, pentru că mai multe jaloane nu au fost îndeplinite. România a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025, iar patru jaloane principale nu au fost considerate soluționate în mod satisfacător.
Detalii despre jaloane și recuperări
Primul jalon privind pensiile speciale a fost recuperat aproape în totalitate, fiind recuperați 166 milioane de euro din 231 milioane inițial suspendate. Dragoș Pîslaru precizează că implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan a fost esențială în această reușită.
Al doilea jalon, legat de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), a fost recuperat cu succes, suma fiind de 132 milioane de euro. Acest fond rezultat vine după eforturi de clarificare și negociere cu instituțiile europene și după implicarea viceprim-ministrului Oana Gheorghiu.
Pentru companiile de stat din energie, precum Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica, pierderea este de 180 milioane de euro, din care s-au recuperat doar 48 milioane. Problemele vizează numiri politice și proceduri neclare în consiliile de administrație.
Companiile din transporturi, precum CNAIR, CFR sau Metrorex, au avut de suferit în proporție mai mică, cu o pierdere de 15,4 milioane de euro și o recuperare de 4,5 milioane.
Context și explicații ale pierderilor
Reformele cu rezultate notabile se referă în special la pensiile speciale, unde s-a reușit recuperarea unei părți din sumele suspendate. În zonele în care s-au amânat sau blocat reforme, cum ar fi numirile în companiile de stat, suma pierdută a fost semnificativă.
Dragoș Pîslaru acuză politicienii pentru aceste rezultate. El afirmă că utilizarea de ocazii pentru amânări sau anulări ale reformelor, precum și numirile politice în conducerea companiilor, sunt principalele motive pentru pierderile financiare.
Vinovații și impactul politic
Ministrul îl acuză pe „fiecare politician” că a folosit ocazii pentru a evita reformele reale și pentru a-și păstra privilegii. El susține că numirile în funcții au fost făcute pe criterii clientelare și politice, nu pe profesionalism.
„Nu oameni profesioniști și cinstiți, ci politicieni care consideră bugetul ca pe o oportunitate de îmbogățire personală”, a spus Pîslaru, adăugând că aceste acțiuni afectează direct fondurile europene alocate și credibilitatea României în fața Bruxelles-ului.
Perspectiva asupra unui nou eșec
Ministrul afirmă că un alt proiect, cererea de finanțare nr. 4, în valoare de 2,6 miliarde de euro, la depunerea căreia s-a lucrat și încă așteaptă răspunsul oficial al Comisiei Europene, va fi probabil un eșec. El sugerează că răspunsul există, însă oficialii europeni ezită să-l comunice public înainte de moțiunea de cenzură.
Neacșu consideră că acest demers va fi, cel mai probabil, un alt capitol în lista eșecurilor, în condițiile în care răspunsul oficial nu a fost anunțat încă, deși Pîslaru menționează că au fost discuții și justificări transmise.
Reacțiile și implicațiile politice
Comentariile orchestrate de Neacșu și Pîslaru indică o critică virulentă la adresa clasei politice, acuzată de amânări și gestionare defectuoasă a reformelor. Pîslaru afirmă că adevărata vinovăție o poartă politicienii care au blocat sau amânat reformele, preferând numiri clientelare și blocaje birocratice.
El mai adaugă că „neplata acestor sume este o consecință directă a obedienței politice și a lipsei de voință pentru reforme structurale adevărate”. În același timp, avertizează asupra costurilor suportate de toți românii în urma acțiunilor politicienilor.
Faptul că fondurile europene nu mai pot fi accesate din cauza neîndeplinirii jalonelor și a gestionării deficitare arată potențialele consecințe ale deciziilor politice din ultimii ani.
Lasă un răspuns