România a pierdut 458,7 milioane de euro din fonduri PNRR, a anunțat vineri Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor și fondurilor europene. Anunțul a fost făcut în timpul unei postări pe Facebook, în contextul depunerii cererii de plată nr. 3, care a fost finalizată cu întârziere și cu reforme incomplete. Aceasta reprezintă o parte semnificativă a fondurilor europene convenite pentru țară, suma pierdută fiind mai mică decât cele 7 miliarde de euro deja pierdute anterior.
Context și detalii despre cererea de plată
Cererea de plată nr. 3 din PNRR a fost depusă pe 15 decembrie 2023. În condițiile prevederilor inițiale, reformele necesare trebuiau finalizate în primul trimestru al anului 2023, însă termenul a fost depășit cu nouă luni. Pîslaru afirmă că reformele nu au fost implementate corespunzător și că întârzierile au dus la pierderea acestei sume din fondurile europene.
Vina și responsabilitatea acuzate
Ministrul investitiilor îl acuză pe fostul premier Marcel Ciolacu de întârzierea depunerii cererii. El susține că guvernul anterior a tergiversat și amânat realizarea reformelor programei pentru PNRR, deși avea la dispoziție o perioadă de 1 an și 5 luni pentru remediere. Pîslaru precizează că aceste întârzieri au condus la suspendarea parțială a plăților pentru patru reforme, printre care pensiile speciale și numirile în consilii de administrație din domeniul energiei și transporturilor.
De asemenea, ministrul îl acuză pe fostul ministru Adrian Câciu, social-democrat, că ar fi mințit Comisia Europeană cu privire la stadiul îndeplinirii jaloanelor din PNRR. Pîslaru afirmă că, în fața Comisiei, Câciu a declarat oficial că reformele erau satisfacționale, însă verificările europene au constatat contrariul.
Critici și responsabilități politice
Pîslaru nu își asumă responsabilitatea pentru aceste situații, punând vina pe guvernele anterioare, în special pe perioada conducerii PSD. El susține că guvernele din acea perioadă au evitat intencionat reformele și au amânat remedierea problemelor, deși aveau timp de un an și cinci luni pentru a face acest lucru.
El adaugă că, în perioada de un an și cinci luni, guvernele anterioare nu au luat măsuri concrete și au tergiversat încercările de a realiza performanțe, fapt ce a dus la suspendarea plăților către România de către Uniunea Europeană.
Ce spune despre gestionarea noii guvernări
Pîslaru afirmă că, după preluarea mandatului de către guvernul condus de Ilie Bolojan în iunie 2025, țara a avut doar câteva luni pentru a remedia problemele acumulate în anii anteriori. El secundar se plânge de timpul scurt pentru a încerca să rectifice întârzierile, recunoscând că unele domenii au înregistrat progrese, în timp ce altele erau atât de afectate încât repararea completă nu mai era posibilă în acea perioadă.
Pierderile și deciziile europene
Dragoș Pîslaru a precizat că, până în prezent, România a pierdut un total de 458,7 milioane de euro din fondurile PNRR, sumă care se adaugă celor 7 miliarde de euro pierdute anterior. În același timp, a fost reușită recuperarea a 350,7 milioane de euro, bani care, inițial, fuseseră suspendați.
El a descris această situație ca o „victorie”, în contextul în care Uniunea Europeană nu a decis tăierea celorlalte fonduri, inclusiv cele 350 de milioane de euro deja recuperate, deși încercările de deblocare ale fondurilor au fost complicate de întârzieri și reforme nefinalizate.
Reacții și implicații
Anunțul despre pierderea fondurilor a fost făcut în perioada vacanței de 1 Mai, când, potrivit ministrului Pîslaru, majoritatea persoanelor nu au fost attentive. Această declarație a fost făcută în contextul în care România are în total aproape 8 miliarde de euro în fonduri pierdute din PNRR, din cauza întârzierilor în implementare și a reformelor neterminate.
Toate aceste declarații și acuze vin într-un moment în care gestionarea fondurilor europene continuă să fie o problemă pentru guvernarea actuală, fiind alimentate discuțiile despre responsabilitatea pentru întârzieri și pierderi financiare semnificative.
Lasă un răspuns