Vicepremierul demis Oana Gheorghiu a răspuns acuzațiilor legate de scandalul privind activitatea grupului Schwarz din România, afirmând că informațiile publicate de Gândul reprezintă o campanie de denigrare și conțin greșeli factuale. În schimb, publicația a republicat date concrete și a contrazis afirmațiile vicepremierului, rezultând o dispută publică intensă în contextul implicării politice și economice.
Schwarz lansează noi angajări în România după întâlniri cu oficiali
În martie 2026, Schwarz a anunțat extinderea echipei IT din România, de la aproximativ 200 la 300 de angajați până la sfârșitul anului. Anunțul a fost făcut printr-un comunicat al companiei, publicat pe 3 martie 2026, și relatează că divisions Schwarz IT a fost redenumită Schwarz Digits Romania.
Compania și-a exprimat intenția de a dezvolta soluții digitale pentru propriile operațiuni, dar și pentru clienții externi, concentrându-se pe controlul datelor și infrastructurii IT. La momentul comunicatului, numărul de angajați în România era de circa 30.000, iar proiectul prevede creșterea acestora la 34.000, inclusiv în urma achiziției La Cocoș.
Pe fondul acestor anunțuri, Oana Gheorghiu a publicat pe Facebook un mesaj în care susține că grupul Schwarz angajează 600.000 de persoane în România, cifră pe care sursele independente o contrazic în mod clar.
Greșelile și controversele legate de cifrele exprimate de Gheorghiu
Numărul real al angajaților Schwarz din România, incluzând Kaufland, Lidl și Schwarz Digits, este puțin peste 30.000. După adăugarea achiziției La Cocoș, totalul nu depășește 34.000. Grosul angajaților la nivel european nu ajunge la cifra de 600.000 menționată de Gheorghiu, ci se limitează la acest număr în întreaga Europă.
Mai mult, reprezentanții Schwarz precizează în comunicatul din martie că divizia de IT din România are aproximativ 200 de angajați. Cifra de 600.000 de angajați pentru întregul grup Schwarz nu se aplică în România și nu reprezintă realitatea locală. În plus, Schwarz nu este un lider european în digitalizare, conform unor informații deja publicate despre poziția sa în domeniu.
Oana Gheorghiu a folosit și numele greșit al grupului, scriind „Schwartz” în loc de „Schwarz”.
Reacții și poziții contradictorii în scandalul de presă
Gândul a publicat emailuri în care Gheorghiu întreba dacă instituții de stat sunt interesate de produsele Schwarz Digits, ceea ce a generat reacții legate de posibile presiuni și trafic de influență.
Publicația a adus în discuție și alte documente, precum înregistrări în care fostul șef ADR denunță presiuni din partea Oanei Gheorghiu și a unui ministru USR pentru contracte cu Schwarz. În același timp, Gheorghiu acuză presa și trusturile media de campanii de denigrare, atribuindu-le finanțări publice care susțin astfel de campanii.
Reacțiile au inclus și critici la adresa jurnalismului de investigație pentru faptul că publicațiile semnalează eventuale abuzuri sau ilegalități în serviciul public.
Contextul și implicațiile scandalului
Dezvăluirile despre emailurile lui Gheorghiu au devenit subiect de dezbatere națională, atrăgând atenția asupra influenței exercitate în procesul decizional în domeniul achizițiilor publice și despre relațiile dintre autorități și grupul Schwarz.
Publicația a reiterat că a publicat informații de interes public, fără a formula acuzații directe, ci doar punând întrebări privind integritatea și corectitudinea proceselor de autorizare și promovare a unor produse în cadrul instituțiilor de stat.
Reacțiile oficiale continuă să fie contradictorii, iar controversele persistă în lipsa unor clarificări suplimentare din partea autorităților și a reprezentanților grupului Schwarz.
Lasă un răspuns