Deschiderea noilor creșe din programul „Sfânta Ana”: investiții cu costuri variabile și controverse

Un amplu proiect guvernamental de construcție a 247 de creșe la nivel național, finanțat cu aproape 300 de milioane de euro, află în centrul unor controverse legate atât de cheltuieli, cât și de transparența gestionării. Până în prezent, 84 de unități au fost finalizate, dar lista completă și detaliată a acestora nu a fost încă publicată oficial.

Programul „Sfânta Ana”: detalii și finanțare

Inițiat în 2021, programul include construirea a 247 de creșe, fiind derulat de Ministerul Dezvoltării prin Compania Națională de Investiții (CNI). Suma totală alocată se ridică la 299 milioane euro, cu 230 milioane euro provenind din PNRR și o majorare de 30%, de 69 milioane euro, conform OUG nr.124/2021. Creșele trebuie să corespundă standardelor nZEB, fiind proiectate ca eficiente energetic, cu utilizarea parțială a panourilor fotovoltaice și surselor regenerabile.

Stadiul construcțiilor și transparența informațiilor

Nu există o listă centralizată oficială ce să prezinte toate creșele construite până acum. Pe platforma MonitorPNRR sunt disponibile doar localitățile în care au fost semnate contracte, fără alte detalii precum valoarea sau constructorul. În plus, față de creșele deja finalizate, urmează alte investiții, cum ar fi cea din Oradea, unde în 2025 a fost inaugurată o creșă de 110 locuri.

Costurile și tipologia creșelor

Conform datelor de la Compania Națională de Investiții, sunt construite trei tipuri de creșe: mici, medii și mari.

Creșă mică

– Capacitate: 40 de copii, 4 grupe
– Cost estimat: peste 2,4 milioane euro pentru fiecare
– Suprafață: circa 684 mp
– Cost pe metru pătrat: aproximativ 12.249-12.332 euro (fără TVA)

Creșă medie

– Capacitate: 70 de copii, 7 grupe
– Cost estimat: peste 3,4 milioane euro
– Suprafață: aproximativ 997 mp
– Cost pe metru pătrat: circa 17.092-17.263 euro

Creșă mare

– Capacitate: 110 de copii, 11 grupe
– Cost estimat: peste 4,4 milioane euro
– Suprafață: circa 1.195 mp
– Cost pe metru pătrat: aproximativ 22.262-22.479 euro

Pentru exemplul concret din Oradea, o creșă de 40 de locuri, inaugurată de Ilie Bolojan, a costat 12,4 milioane lei fără TVA, adică aproximativ 9.240 lei/mp și peste 300.000 lei pe copil.

Compararea costurilor și controverse

Analizele comparativ cu alte creșe din România arată că aceasta este cu aproximativ 15% mai costisitoare pe metru pătrat decât media creveselor similare. De exemplu, o creșă din Rogerius, Oradea, cu 40 de locuri, are un cost de circa 9.240 lei/mp, în timp ce alte proiecte precum cele din Agnita sau Râfov se încadrează între 7.713 și 8.391 lei/mp.

În ceea ce privește costul pe copil, creșa din Oradea ajunge la peste 375.000 lei, în condițiile în care alte creșe similar dimensionate au cheltuieli în jur de 180.000–257.000 lei per loc, în funcție de județ.

Urbanistul Alexandru Pânișoară subliniază că investițiile în aceste creșe sunt cu circa 15% mai scumpe decât media celorlalte unități similare, motivând această diferență prin dotări și standarde europene impuse, precum nZEB. Acesta adaugă că diferența de preț trebuie justificată prin specificațiile detaliate din deviz, precum utilitățile, amenajările exterioare și dotările.

Calcule și justificări ale costurilor

Costul pe metru pătrat pentru creșa din Oradea, de circa 9.240 euro, depășește cu aproximativ 15–17% media de referință pentru proiecte comparabile. În comparație, o construcție rezidențială medie are costuri între 800 și 1.200 euro/mp, iar estimările pentru 2026 urcă spre 1.100–1.650 euro/mp.

Costurile pentru creșa din Rogerius sunt explicabile prin dotările moderne și standardele nZEB, dar diferența de peste 3.500–4.000 euro/mp față de alte proiecte comparabile din țară ridică întrebări privind justificarea suplimentară.

Pentru creșa din Nufărul, Oradea, construirea și dotarea au avut o valoare de aproape 19,9 milioane lei cu TVA, echivalent cu circa 6.926 lei/mp, iar costul pe loc a fost de aproximativ 151.678 lei.

Costuri și standarde europene

Legislația europeană impune încă din 2019 ca toate noile clădiri publice, inclusiv creșele, să fie cu consum aproape de zero (nZEB). Aceste standarde nu sunt echivalente cu luxul, ci implică utilizarea eficientă a energiei, panouri solare și alte dotări moderne, dar nu se traduc automat prin costuri exagerate.

Diferența de preț față de construcțiile obișnuite trebuie să fie justificată de specificațiile și dotările tehnice, nu doar de eticheta europeană. Pentru exemplul creșei din Rogerius, estimările sugerate pentru un cost rezonabil sunt în jurul a 8.000–8.500 lei/mp fără TVA.

Concluzii privind cheltuielile și transparența

Opinia urbanistului Pânișoară indică faptul că investiția din Rogerius este cu circa 15% peste nivelul mediu pentru proiecte similare, ceea ce indică un cost mai ridicat față de standardele obișnuite. Declarațiile oficiale și documentele publice nu au oferit încă o explicație clară pentru această diferență.

Estimările arată că, pentru o creșă de 40 de locuri, costurile totale pot varia între 8 și 12 milioane lei, în funcție de specificațiile exacte și dotările incluse, dar valoarea efectivă poate fi influențată și de costurile suplimentare pentru exproprieri și utilități.

Gândul evidențiază că aceste investiții, chiar dacă respectă standardele europene, sunt mai scumpe decât alte construcții similare, iar transparența în prezentarea și justificarea cheltuielilor rămâne un subiect deschis.