România anunță reluarea proiectului de minireactoare nucleare la Doicești, după ce planurile inițiale au fost puse sub semnul întrebării în urma anunțului companiei NuScale din SUA, care a anulat proiectul similar din Idaho. Oficialii români consideră că investiția în aceste reactoare modulare mici (SMR) va fi crucială pentru securitatea energetică și pentru atingerea obiectivelor climatice ale țării.
Contextul inițial și evoluția proiectului
Proiectul de la Doicești a fost lansat după semnarea unui Memorandum de Înțelegere în martie 2019 între Nuclearelectrica și NuScale. În octombrie același an, România a semnat un Acord interguvernamental cu Statele Unite și a ratificat documentul în 2021. În noiembrie 2021, la COP26, companiile anunțau planurile de implementare a primului SMR în Europa, iar în mai 2022, amplasamentul fostei centrale termice de la Doicești a fost ales pentru dezvoltarea reactoarelor. În septembrie, a fost lansată compania RoPower Nuclear pentru gestionarea proiectului.
În iunie 2022, președintele SUA, Joe Biden, a anunțat un grant de 14 milioane de dolari pentru studii preliminare de inginerie, iar în luna septembrie a aceluiași an, a fost aprobată decizia finală de investiție în proiect.
Dezvoltările ulterioare și controverse
În noiembrie 2023, NuScale a anunțat anularea proiectului similar din Statele Unite din cauza „angajamentelor de achiziție insuficiente”. Ulterior, Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, a afirmat că acest eșec nu influențează planurile din România, susținând că tehnologia SMR nu poate fi considerată un eșec pentru țară.
În comunicatele oficiale, Burduja a vorbit despre potențialul tehnologiei NuScale, considerată singura certificată de cel mai strict reglementator global, și despre importanța de a transforma România într-un centru de inovare în domeniul energiei. El a subliniat că implementarea tehnologiei SMR este vitală pentru înlocuirea centralelor pe cărbune și pentru securitatea energetică.
Critici și schimbări în conducere
În luna mai 2026, premierul demis Ilie Bolojan a criticat proiectul de la Doicești, estimând că s-au pierdut 240 de milioane de dolari. El a calificat investiția drept o „pierdere uriașă” și a afirmat că România va rămâne cu un teren și niște hârtii, fără rezultate concrete.
În cadrul unei intervenții acordate Hotnews, Bolojan a spus că, în timpul mandatului ministrilor liberali Virgil Popescu și Sebastian Burduja, proiectul a fost lăudat drept o „minune” și o soluție certificatată, cu potențial de a transforma România într-un centru pentru energia nucleară.
După demisia miniștrilor PSD, Ilie Bolojan a preluat interimatul la Ministerul Energiei, iar în această poziție a continuat să critice proiectul. În interviul din 15 mai 2026, Bolojan a etichetat investiția drept o risipă de bani, susținând că România a plătit doar pentru studii și achiziție și nu a obținut rezultate concrete.
Stadiul actual al proiectului
În februarie 2023, Adunarea Generală a Acționarilor Nuclearelectrica a votat cu 90% pentru adoptarea deciziei finale de investiție în primul SMR de la Doicești. În schimb, după ce proiectul din SUA a fost abandonat, România va construi doar un reactor, ca proiect-pilot, pentru verificarea tehnologiei și a funcționalității acesteia.
Costul unui singur reactor este estimat la circa 1 miliard de dolari, incluzând costurile de achiziție și inginerie. Achiziția și implementarea inițială sunt considerate pentru a valida tehnologia și pentru a decide dacă se vor dezvolta ulterior celelalte cinci reactoare planificate.
Cronologia proiectului și perspectivele viitoare
În urma semnării Memorandumului în 2019 și a semnării acordului interguvernamental în 2020, proiectul a parcurs mai mulți pași până în 2023, când s-au continuat studiile de inginerie și obținerea licențelor. În mai 2023, s-a decis construirea primului reactor SMR, cu planuri de extindere dacă acest pilot va avea succes.
Primarul Ilie Bolojan a criticat recent proiectul, menționând că România trebuie să investească în alte domenii pentru a obține beneficii reale, iar tehnologia SMR nu aduce, în opinia lui, valoare economică semnificativă în condițiile actuale.
Proiectul de la Doicești rămâne în continuare un punct de interes pentru industria energetică națională, fiind pe agenda autorităților, deși a fost criticat de lideri politici și analizat ca o investiție cu riscuri și costuri mari, în contextul schimbărilor din regiunea energiei nucleare.
Lasă un răspuns