Fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, a reacționat public după decizia instanței supreme în cazul lui Dominic Fritz, care îi interzice acestuia să candideze pentru orice funcție aleasă până în anul 2030. Moșteanu a criticat decizia, acuzândAutoritatea Națională de Integritate (ANI) de „orbire selectivă” și susținând că instituția nu investighează alte cazuri mai grave.
Reacția lui Moșteanu după decizia ÎCCJ în cazul lui Fritz
Moșteanu afirmă că decizia referitoare la Fritz reprezintă o reacție a „unui sistem corupt” împotriva USR. El subliniază că actualul primar nu are condamnări penale sau declarații de incompatibilitate și că sancțiunea se limitează la o penalizare administrativă pentru un presupus conflict de interese. Moșteanu precizează că acest conflict constă doar în semnarea unei copii a unui referat semnat anterior de fostul primar, pe un PUZ elaborat înainte de preluarea mandatului de către Fritz, și că această semnătură nu are valoare juridică.
Declarația sa pe Facebook include citatul: „Reacții disperate din partea unui sistem corupt.” El a reiterat că Dominic Fritz nu are condamnări sau incompatibilități și a evidențiat că sancțiunea este doar administrativă, pentru o singură faptă.
Acuzații către ANI pentru „orbire selectivă” și protejarea corupției
Moșteanu a afirmat că ANI nu axează suficiente investigații asupra cazurilor mai grave și că instituția favorizează „marii corupți”. El a citat exemple precum vilele de lux ale lui Robert Negoiță și sumele de 600.000 de euro „evaporate” din conturile președintelui CJ Prahova, Adrian Veștea, după tranzacții imobiliare cu aprobări în timpul mandatului acestuia.
El a susținut că ANI îi țintește în mod selectiv pe reprezentanții USR și pe contestatarii sistemului actual, acuzând o „orbire selectivă” și protejarea unor politicieni corupți.
Declarații și poziție a lui Fritz
Dominic Fritz intenționează să își continue mandatul de primar în 2024, contestând decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). El și-a reafirmat intenția de a demonstra că hotărârea este „absurdă” și și-a exprimat încrederea că va reuși să își apere drepturile prin instanțele europene.
Moșteanu a mai declarat că Fritz rămâne președintele USR și că partidul său funcționează prin alegeri interne, așa cum prevede democrația, nu prin decizii dictate din exterior.
Reacțiile și contextul politic
Moșteanu și Fritz au răspuns pe fondul unei tensiuni interne și a criticilor legate de integritate și transparență în administrație. Moșteanu a încheiat prin declarația: „Continuăm lupta! Suntem mai mulți oameni care vor un stat drept decât voi, securiștilor”, accentuând conflictul politic și disputele în interiorul USR.
Decizia ÎCCJ, de blocare a candidaturii lui Fritz, se bazează pe o sancțiune administrativă care, potrivit instanței, îl împiedică pe edil să participe la alegeri până în 2030. În ciuda contestației, măsura rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a cazului.
Lasă un răspuns