Guvernul nu a detaliat încă modul concret de implementare a unei măsuri anunțate în programul de guvernare al lui Veștea, referitoare la reglementări fiscale legate de veniturile din drepturi de autor și activități independente. În context, practica remunerației pe venituri din drepturi de autor, utilizată frecvent în domeniul jurnalismului și videochat-ului, continuă să fie un subiect de analiză.
Venituri mari din drepturi de proprietate intelectuală
Conform datelor oficiale de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), în 2023 cele mai mari șase venituri nete din drepturi de proprietate intelectuală obținute de persoane fizice depășesc 4 milioane de lei anual fiecare.
Nicio sumă din aceste venituri nu a fost supusă plății contribuțiilor sociale (CAS și CASS), arată o analiză realizată de Economica.net. În cazul acestor venituri, motivul principal pare să fie faptul că persoanele respective aveau anumite contracte de muncă, ceea ce le scutește de achitarea acestor contribuții pentru veniturile din drepturi de autor, conform prevederilor actuale din Codul fiscal.
Reguli fiscale și privilegii pentru venituri din drepturi de autor
Codul fiscal prevede scutirea de contribuții sociale pentru persoanele fizice cu contracte de muncă atunci când obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală, indiferent de cuantum.
De la intrarea în vigoare a OUG 18/2018, prin care s-a introdus declarația unică, guvernul a vizat simplificarea procesului de raportare fiscală. La momentul respectiv, a fost anunțată o „revoluție fiscală” ce avea ca obiectiv reducerea birocrației și eliminarea dificultăților în gestionarea impozitării.
În practică, un angajat plătit cu salariul minim pe economie, care are și venituri din drepturi de autor, poate fi scutit de plata contribuțiilor sociale pentru aceste venituri, dacă a încheiat un contract de cesiune a drepturilor de autor.
Această situație este permisă de Codul fiscal și are ca efect crearea unui sistem în care persoanele fizice cu venituri din drepturi de autor pot obține sume foarte mari, fără a plăti contribuțiile sociale aferente, însă plătitorii de venituri înregistrează economii substanțiale.
Practici frecventate și implicații fiscale
Practica remunerației cu salariul minim pentru veniturile din drepturi de autor, combinată cu încasarea pe DDA (venit din drepturi de proprietate intelectuală), este răspândită în domenii precum jurnalismul și videochat-ul.
Această metodă permite plătitorilor de venituri să evite plata contribuțiilor sociale, economiind bani și menținând salariile mici pe contractul de muncă oficial. Persoanele încasează astfel venituri mari din drepturi de autor, dar beneficiază de un sistem fiscal avantajos pentru plătitori, în timp ce beneficiarii acestor venituri riscă să primească pensii foarte mici, din cauza contribuțiilor plătite ineficient.
Reglementări și plafonare a contribuțiilor pentru venituri extrasalariale
Legea stabilește plafonarea contribuțiilor sociale pentru veniturile din activități independente și drepturi de autor. Pentru anul 2025, dacă veniturile totale din aceste categorii depășesc 48.600 de lei, persoanele datorează un minimum de 12.150 de lei CAS pentru venituri între 48.600 și 97.200 lei.
Dacă veniturile sunt mai mari, de peste 97.200 lei, contribuția depășește 24.300 de lei. În cazul altor venituri extrasalariale, precum cele din chirii, dividende sau investiții, baza de calcul pentru CASS variază, fiind stabilită pe anumite plafoane și platforme de venit.
Pentru 2025, pentru veniturile din activități independente, plafonul de impozitare pentru CASS începe de la 24.300 de lei anual, până la 243.000 de lei, ajustându-se conform norme de venit sau venit efectiv realizat. Datorită acestor reguli, plata contribuțiilor sociale este efectuată doar dacă venituri depășesc anumite praguri.
Impactul reglementărilor actuale
Per ansamblu, aceste reglementări favorizează plătitorii de venituri și sancționează în același timp beneficiarii, care în multe cazuri acceptă aceste condiții pentru a-și continua activitatea. Sistemul facilitează evitarea plății contribuțiilor sociale pentru sume foarte mari, facilitând, în același timp, o pensie minimală pentru anumite categorii.
Practica legalizată, reglementată în legislație, continuă să genereze dezbateri privind echitatea sistemului fiscal și sustenabilitatea sistemului de pensii.
Au fost create facilități fiscale pentru plătitori și limite pentru contribuțiile datorate, dar aceste măsuri openază riscul de dezechilibrare a sistemului de asigurări sociale. În prezent, legislația permite scutirea de contribuții a persoanelor cu venituri din drepturi de autor și activități independente, dacă acestea îndeplinesc anumite condiții de plafonare.
Lasă un răspuns