România se află în fața unui potențial gen de criză energetică ca urmare a tensiunilor și perturbărilor din leak-urile strategice globale. Conform datelor recente, livrările de petrol către țară pot fi afectate atât de oprirea exportului de țiței kazah, prin terminalul CPC de la Novorossiisk, cât și de restricțiile din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai aglomerate și sensibile rute maritime energetice.

Contextul situației din regiune

În data de 21 iulie, traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a fost redus la trei nave comerciale, comparativ cu patru în ziua precedentă, potrivit datelor Kpler citate de Reuters. Niciun petrolier de foarte mare capacitate sau transportator de gaze lichefiate nu a fost observat traversând ruta în acea zi. Un incident similar s-a înregistrat și în apropierea Strâmtorii Bab el-Mandeb, unde nave cu țiței saudiți au fost întoarse din drum de către forțele rebelilor Houthi din Yemen din cauza amenințărilor.

Din data de 21 iulie 2026, livrările de țiței prin sistemul CPC de la Novorossiisk au fost suspendate, afectând importurile de petrol către România. Acest sistem furniza petrol către rafinăriile locale, iar întreruperea sa are implicații directe asupra prețurilor carburanților.

Prețul petrolului Brent a urcat peste pragul de 93,85 de dolari pe baril în data de 22 iulie, înregistrând o creștere de peste 3% în fața riscului crescut pentru aprovizionare. Acesta a atins cel mai ridicat nivel din ultimele șase săptămâni.

Dependenta României de petrolul kazah

România importă aproape 77% din necesarul de țiței în 2025, fiind astfel vulnerabilă la perturbări externe. Aproximativ 63% din aceste importuri provin din Kazahstan, principalul furnizor, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din petrolul rafinat în țară are origine kazahă. Restul provine din Azerbaidjan, Norvegia, Libia și alți producători.

Orice disfuncție în exporturile kazhace sau în transportul efectuat prin terminalul CPC poate influența semnificativ aprovizionarea rafinăriilor românești și, implicit, poate duce la creșterea prețurilor carburanților pe piața internă.

Deși varianta identificării unor surse alternative de petrol este posibilă, această măsură implică timp pentru reconfigurare, semnarea de contracte noi și costuri logistice adiționale.

Perspectiva unei perturbări prelungite a traficului maritim în Ormuz, combinată cu restricțiile din terminalul CPC, poate duce în scurt timp la scumpirea motorinei în România, cu estimări ale prețului de peste 10,5-11 lei pe litru, conform avertismentelor experților.

Scenarii pentru luna august

Analiza Asociației Energia Inteligentă propune trei principale ipoteze privind evoluția situației în regiune. Fiecare scenariu este cuantificat în funcție de riscul estimat, nu ca predicție certă.

Conflict intens, dar limitat – probabilitate de 50%

Acest scenariu prevede continuarea atacurilor aeriene și navale ale Statelor Unite împotriva infrastructurii militare din Iran, iar răspunsul Teheranului prin drone și rachete asupra bazelor americane și instalațiilor energetice. Navele comerciale traversând Ormuz vor face acest lucru sporadic, cu convoaie și ferestre scurte. Orice incident major ar putea bloca din nou navigația.

Prețul Brent se va menține între 90 și 100 de dolari pe baril, cu fluctuații zilnice importante. În cazul unui conflict limitat, fluctuația prețurilor va fi una ridicată.

Armistițiu limitat și coridor maritim – probabilitate de 30%

Statele din regiune, precum Omanul și Qatarul, caută să mențină traseele maritime deschise. Discuțiile între Oman și Iran au anticipat un mecanism de trecere în siguranță a navelor, posibil prin culoarul sudic, controlat de Oman, sau prin culoarul nordic, controlat de Iran, cu necesitatea unui acord prealabil.

Dacă acest scenariu s-ar materializa, prețul petrolului Brent ar putea scădea la intervalul de 72-82 de dolari pe baril, însă perioadele de reluare a traficului și de scădere a riscului ar putea dura câteva săptămâni.

Escaladare într-un război regional – probabilitate de 20%

Cel mai grav scenariu implică escaladarea conflictului, cu instalarea de mine navale, atacuri repetate asupra petroliere și terminale în Arabia Saudită sau Emirate, precum și blocaje extinse (până la Bab el-Mandeb).

În această situație, prețul Brent ar putea urca peste 105-130 de dolari pe baril, cu vârfuri temporare peste aceste nivele. Goldman Sachs avertizează că prețurile pot depăși 120 de dolari dacă perturbarea traficului persistă până în trimestrul al patrulea.

Potențiale efecte asupra prețului carburanților în România

Prețurile motorinei s-au majorat cu circa 53 de bani pe litru în ultimele 30 de zile. La un plin de 50 de litri, costul ajunge aproape de 482 de lei. În medie, motorina premium a depășit pragul de 10,42 lei pe litru, iar momentan motorina standard se apropie de 9,80 lei, fiind aproape de pragul psihologic de 10 lei.

Pentru ca prețul mediu să atingă această referință, este nevoie de o scumpire suplimentară de aproximativ 35 de bani pe litru, echivalentul unei creșteri de circa 3,6%. Estimările indică faptul că, dacă tensiunile și perturbările persistă, media națională a motorinei poate ajunge la pragul de 10 lei între 5 și 20 august.

Factorii care pot influența această evoluție includ reluarea traficului în Ormuz și ajustarea prețurilor petrolului, precum și deciziile Guvernului de a reduce temporar accizele sau TVA-ul.

Estimări pentru costul motorinei

În cazul unei reluări a traficului și reducere a tensiunilor, prețul motorinei ar putea varia între 9,20 și 9,70 lei pe litru în laed de condiții favorabile.

Dacă conflictul rămâne parțial activ sau intensifică, prețurile ar putea fi între 9,80 și 10,40 lei. În scenariul de escaladare, cu prețuri Brent peste 105-110 dolari, motorina ar putea urca peste 10,50 și chiar până la 11,50 lei pe litru.

Sfaturi și măsuri de prevenție

Scenariile care pot stopa sau amâna creșterea prețurilor includ reluarea fluxului maritim, reducerea tensiunilor diplomatice și a prețurilor petrolului. În schimb, escaladarea conflictului, blocajele totale, atacurile asupra infrastructurii și riscurile militare pot duce la creșteri rapide și dificil de controlat ale prețurilor carburanților.

Guvernul ar putea interveni prin reduceri temporare de taxe, dar impactul nu va fi imediat dacă situația regională devine adversă pentru transportul maritim global.