Proiectul de lege pentru transparentizarea surselor de finanțare a ONG-urilor a trecut de Senat și urmează să fie supus votului în Camera Deputaților. În ciuda argumentelor privind nevoia de transparență, președintele României, Nicușor Dan, și-a exprimat poziția critică față de inițiativă, indicând riscuri pentru societatea civilă, în cadrul unei declarații publice.
Dezbaterea publică privind legea de transparență
Numeroase organizații civice, precum Declic, Bankwatch, Funky Citizens și Corupția ucide, susțin că proiectul de lege ar putea avea efecte negative asupra activității ONG-urilor. Acestea acuză faptul că măsura de a face publice numele donatorilor ar putea descuraja sprijinul cetățenilor și ar afecta libertatea de exprimare a entităților non-profit.
Criticile ONG-urilor și poziția autorităților
Mulți reprezentanți ai sectorului civic au criticat legea, susținând că aceasta ar putea intimida potențialii donatori și ar putea viola viața privată. Mai multe ONG-uri au inițiat petiții și campanii de opinie pentru a atrage atenția asupra riscurilor unei legislații considerate restrictive.
În același timp, inițiatorii proiectului de lege invocă presiunea din partea Uniunii Europene pentru alinierea la standardele europene și internaționale privind transparența în sectorul non-profit.
Reacția politică a lui Nicușor Dan
După validarea proiectului de lege în Senat, Nicușor Dan a exprimat public opoziție. El a afirmat că, deși este nevoie de transparență, măsurile propuse pot avea efecte adverse asupra societății civile. La rândul său, a sugerat ca, în etapa următoare, să fie invitați reprezentanți ai ONG-urilor în dezbateri pentru a asigura un echilibru în forma finală a legii.
Președintele a transmis că obligația de a publica numele donatorilor poate inhiba sprijinul pentru ONG-uri și poate afecta activitatea societății civile. El a mai criticat faptul că legea pare să pună în evidență doar partea de verificare a finanțării, în loc să sprijine dialogul constructiv.
Posibile urmări legislative și opinia experților
Contactat de publicație, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a anticipat că Nicușor Dan va lua probabil aceeași abordare ca în cazul legii adoptate în toamna lui 2025, de declarat hidrocentralele obiective strategice naționale. Aceasta include contestarea legii la Curtea Constituțională, dacă proiectul va primi aviz favorabil în Camera Deputaților.
Dumitru Chisăliță a precizat că, având în vedere precedentul altor inițiative legislative, este probabil ca și această lege să fie supusă unei analize atente la CCR, iar procedurile de contestare și dezbateri publice vor fi intensificate.
Reacții din partea consilierilor și a specialiștilor
Diana Pungă, consilier de stat pentru relația cu societatea civilă, a reiterat mesajul lui Nicușor Dan. Ea a subliniat că orice lege privind ONG-urile trebuie să fie elaborată în consultare cu reprezentanți ai sectorului civic, pentru a evita construcția unei legi împotriva celor reglementați.
Pungă a menționat că transparența trebuie să fie echilibrată și că sancțiunile trebuie să fie proporționale și aplicabile. Ea a adăugat că ONG-urile trebuie să rămână parteneri, nu adversari, ai statului.
Evoluții și perspective legislative
Expertul Dumitru Chisăliță a afirmat că sunt șanse mari ca legea să fie trimisă în continuare la Curtea Constituțională pentru verificare, în cazul în care va fi adoptată în condițiile actuale. El a evidențiat că în trecut astfel de inițiative au suscitat discuții ample în spațiul public și au fost evitate dezbateri deschise.
În concluzie, situația proiectului de lege pentru transparența finanțării ONG-urilor continuă să fie una tensionată, fiind în așteptarea deciziei finale a Camerei Deputaților și eventual a Curții.
Lasă un răspuns