Reforma salariilor în sectorul public a generat reacții diverse din partea angajaților și oficialilor, în contextul unei legi anunțate recent de ministrul interimar al Muncii. În timp ce oficialii promit că salariile nu vor fi diminuate, criticile și protestele anunțate rămân pe agenda socială, în special din partea magistraților, sindicaliștilor și primarilor.
Prezenta și promisiunile legate de legea salarizării
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat că, potrivit noului proiect de lege, „niciun angajat din sectorul public nu va avea venituri totale mai mici ca urmare a aplicării legii”. El a precizat că cheltuielile totale cu salariile în anul 2027 nu vor depăși cu mai mult de 8 miliarde de lei nivelul din 2026.
Președintele României a oferit și el asigurări, declarând că veniturile angajaților publici nu vor fi reduse. Cu toate acestea, aceste promisiuni sunt percepute ca insuficiente de către reprezentanții sistemului judiciar și de către alte categorii de angajați.
Reacții și critici din sistemul judiciar
Consiliul Superior al Magistraturii a criticat dur proiectul, susținând că venitul unui magistrat debutant va ajunge la un nivel „absolut de neacceptat”. În plus, CSM a afirmat că magistrații vor avea pierderi în cazul promovării la instanțe sau parchete superioare și că va folosi toate instrumentele legale pentru a proteja autoritatea judiciară.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a condamnat proiectul, avertizând asupra riscului de demotivare a personalului, precum și scăderii atractivității profesiei de procuror.
Judecătorii de la Curtea de Apel Pitești au reacționat vehement, criticând „atitudinile iresponsabile și umilitoare” ale puterii executivă și considerând prevederile legii parte a unei „strategii politice de demonizare a magistraților”.
Un fost membru CSM a afirmat că proiectul excede competențele miniștrilor interimari, întrucât aceștia nu pot iniția acte legislative, iar inițiativa a fost criticată și de sindicatele din sectorul justiției.
Reacții din rândul sindicaliștilor și al altor categorii de angajați
Sindicaliștii din Educație au acuzat lipsa de transparență în elaborarea legii și favorizarea politicienilor și demnitarilor în detrimentul profesorilor. Conform proiectului, un profesor debutant ar putea primi aproape 4.400 de lei net, iar un cadru cu vechime peste 25 de ani – circa 6.700 de lei net.
Polițiștii au avertizat că eliminarea unor sporuri pentru ore suplimentare și pentru funcțiile de conducere va reduce veniturile lor. Ei susțin că sectorul de ordine publică, inclusiv polițiștii din penitenciare, va fi afectat în mod negativ.
Reprezentanții angajaților din Guvern au cerut ca salariul funcționarilor din aparatul de lucru să fie calculat cu un coeficient minim de 3,15, criticând estimarea cheltuielilor salariale totale de 166 miliarde de lei ca fiind incompletă și nedreaptă.
Impactul asupra primarilor și preocupările lor
Primarii au protestat, deoarece legea le reduce sporul pentru fondurile europene, ceea ce le scade veniturile. În medie, un primar de municipiu câștigă astăzi circa 17.801 lei net, iar după aplicarea legii, venitul ar putea scădea la 17.269 lei.
Aceștia consideră că, astfel, funcționarii publici vor avea salarii mai mari decât primarii, lucru privit ca o frustrare. Această situație declanșează nemulțumiri legate de diferențele de remunerare în administrație.
Declarații ale politicienilor și opinii despre ierarhie salarială
Dragoș Pîslaru, actualul ministru interimar, a spus că salariul său va crește cu 2.500 de lei, adică cu circa 22%. El a subliniat că este vorba de o evaluare tehnică, menită să asigure un sistem modern de salarizare, nu o comparație între categorii.
Premierul interimar, Daniel Bolojan, a afirmat în contextul interimatului că „ne place, nu ne place, salarizarea demnitarilor pe o anumită scară este inevitabilă” și a menționat că guvernul negociază cu Comisia Europeană pentru o creștere eșalonată a salariilor.
El a susținut că „înghețarea salariilor demnitarilor nu poate continua la nesfârșit” și a explicat că soluția este ca majorările să fie aplicate după cele pentru ceilalți bugetari.
Întrebat despre impactul financiar și creșterea salariilor, Bolojan a precizat că limitează eșalonarea creșterilor, pentru a evita dislocări bugetare importante.
Reacții în protest și semnături împotriva legii
Magistrații și-au exprimat nemulțumirea prin petiții, afirmând că legea urmărește doar majorarea salariilor demnitarilor, în detrimentul altor categorii. Sindicatele din administrație au criticat proiectul pentru ceea ce numesc „măcel” asupra restructurării personalului public și pentru modul netransparent de negocieri.
Primarii au afirmat că sporurile pentru fondurile europene se reduc între 500 și 800 de lei, în contextul unui câștig mediu de circa 17.800 lei, ceea ce îi face să se simtă frustrați în fața unor salarii din ce în ce mai apropiate de cele ale funcționarilor și ale personalului administrativ.
În concluzie, legea anunțată promite ajustări salariale, dar criticile din diverse sectoare indică un proces dificil de implementare și un potențial impact semnificativ asupra ierarhiei și motivației în sistemul public.
Lasă un răspuns