**Drona prăbușită în Galați: controverse despre originea și traiectoria acesteia**
Un incident cu o dronă care s-a prăbușit în Galați a generat dezbateri asupra originii și traiectoriei obiectului, precum și asupra reacției autorităților și sprijinului internațional. Președintele României, Nicușor Dan, afirmă că drona era rusă, fiind parte dintr-un roi de 43 drone care vizau portul Reni, în zona Odessa, în timp ce ministrul Apărării, Radu Miruță, sugerează că traseul dronei a fost urmărit radaristic, dar nu poate confirma originea acesteia.
Nicușor Dan: „Drona a fost lovită și și-a schimbat direcția”
Președintele României a declarat la BBC că drona era de tip Gheran 2, un model rusesc, și a făcut comparații cu o altă dronă similară trimisă în zona cu câteva săptămâni în urmă. El a explicat că drona a făcut parte dintr-un atac de amploare pe zona portului Reni, desfășurat de o flotă de 43 drone. Potrivit lui Nicușor Dan, una dintre drone, lovită de armata ucraineană, și-a schimbat traiectoria și a intrat în spațiul aerian al României, prăbușindu-se în Galați.
El a spus că a avut informații certe despre traiectorie și originea dronei, afirmând că nu a fost un atac țintit, ci un raid mix de drone. De asemenea, a menționat că alianțele NATO au fost informate și că România a primit echipamente pentru supraveghere de la partenerii săi, pentru o zonă de 60 km de la granița Dunării.
Miruță: „N-avem de unde să știm originea dronei”
Radu Miruță, ministrul Apărării, a adus o perspectivă diferită, explicând că mecanismele de monitorizare a radarelor românești identifică drona în traiectoria sa. El a afirmat că nu poate confirma dacă drona a fost intenționat deviată sau dacă a pierdut comunicația, adăugând că responsabilitatea pentru altitudinea și traiectoria dronei revine Rusiei, având în vedere faptul că dronele sunt lansate dinspre Rusia.
Miruță a spus că radarele au urmărit dronele în timpul zborului, de la Marea Neagră, trecând Dunărea și intrând în spațiul românesc, până la prăbușirea în Galați. El a menționat că experți sau servicii de informații ar putea realiza o expertiză balistică asupra componentelor dronei.
Reacția asupra sprijinului NATO
Președintele Nicușor Dan a afirmat că alianța a furnizat deja echipamente pentru protecția graniței de 60 km, de-a lungul Dunării, ca măsură temporară, în contextul conflictului din Ucraina. El a menționat că au fost solicitate echipamente speciale, însă unele au fost deja livrate și utilizate.
Radu Miruță a contrazis această declarație, explicând că, în urma solicitărilor făcute pe 6 februarie, NATO nu a livrat încă echipamentele promise. El a precizat că o listă de capabilități a fost aprobată la nivelul NATO, dar nu au fost făcute până acum trageri sau dislocări de materiale specifice pentru întărirea apărării României.
Modalitatea de intervenție asupra dronei prăbușite
Copreședintele MApN a explicat că, din cauza limitărilor legale și de siguranță, armata nu poate doborî oricând dronele care invadează spațiul aerian. Politicile redeschid în mod strict acțiunile forțelor armate, fiind permisă intervenția doar dacă se consideră că viața cetățenilor sau proprietatea nu sunt puse în pericol.
Cristian Popovici, purtătorul de cuvânt al MApN, a declarat că drona a fost urmărită pe radare în timpul zborului său, dar că, în condițiile unei acțiuni la limita riscurilor, forțele armate au decis că nu pot interveni pentru doborâre din cauza restricțiilor legale și a pericolului pentru civili.
Radu Miruță a confirmat că drona a fost urmărită în timp real, iar traseul de zbor a fost monitorizat de radar, până la prăbușirea în Galați, fiind improbabil să fi fost doborâtă din cauza riscurilor și restricțiilor legale.
Aceste declarații și poziții oficiale continuă să genereze debate cu privire la originea dronei, modul în care s-a întâmplat incidentul și măsurile de securitate implementate de autorități în contextul conflictului regional.
Lasă un răspuns