Zeci de pagini și grupuri create recent pe rețelele sociale susțin prin cifre și mesaje artificiale premierul Ilie Bolojan, însă realitatea din teren contrazice aceste activități online. La mitingurile organizate, prezența efectivă s-a dovedit a fi mult mai redusă decât numărul de reacții și de profile false.
Activitatea pe rețelele sociale
Pe platforme precum Facebook și altele, conturi create recent, cu puțini prieteni, lipsa fotografiilor de profil sau cu activitate redusă, apar ca susținători ai lui Bolojan. Exemplele includ conturi cu doar 75 sau 117 prieteni, fără postări semnificative, care comentează cu mesaje simple, precum „Susțin Bolojan”.
Comentariile apar adesea în ritm accelerat, între câteva secunde, și sunt repetate sau lipsite de conținut real. Conturile își dau like reciproc, răspund unii altora și distribuie masiv postări pentru a crește artificial vizibilitatea.
Grupurile dedicate susținerii premierului au fost create recent și prezintă un pattern comun: postări distribuite în același timp, imagini și sloganuri similare. Membrii sunt încurajați să comenteze și să distribuie conținutul pentru amplificare.
Există și conturi cu valențe religioase sau fost folosite în scheme frauduloase, unele fiind ajutate de inteligența artificială. Un exemplu este un profil cu doar 28 de prieteni, care a transmis mesajul „Susțin premierul Bolojan!!! Doamne ajută!!!”, sau conturi inactive care redevin brusc active pentru a participa la discuții politice cu formulări comune și repetitive.
Gândul a identificat și conturi folosite anterior pentru activități frauduloase, modelate cu ajutorul AI pentru a atrage publicul, unele apărând recent ca susținători ai premierului, semnalând o campanie coordonată în mediul digital.
Susținerea în online nu se traduce în prezență fizică
Deși online, susținerea pentru Bolojan pare foarte vizibilă, în realitate, la mitingurile și protestele publice, prezența a fost limitată. La evenimentul de susținere din Piața Victoriei, participarea a fost estimată la câteva sute de persoane, față de zecile de mii de reacții și comentarii generate pe rețele.
Organizat de grupările #rezist, mitingul nu a adunat decât câteva sute de oameni, deși promovarea a fost intensă. La fața locului, au fost prezenți actrița Oana Pellea, actorul Marius Manole, activistul Tudor Chirilă și filosoful Mihai Șora, însă numărul lor nu a reflectat participarea de pe online.
Participanții din stradă au fost de ordinul sutelor, iar evenimentul s-a încheiat după două ore, înainte ca piața să se umple. În mediul online, susținătorii au fost numărați în sute de mii de reacții, dar prezența fizică a fost mult mai redusă.
Rezultatele scrutinului oficial indică o susținere electorală de 14% pentru partidul condus de Bolojan, adică doar jumătate din populația cu drept de vot, ceea ce contrazice imaginea de pe social media.
Conturi fake și vechi, implicate în propagandă
Majoritatea profilurilor sunt recent create sau inactive pentru perioade lungi, apoi reactivare bruscă pentru gestionarea discursului politic. Mulți au secțiuni de comentarii pline de expresii religioase sau propagandistice, precum „Doamne ajută”.
Unele conturi, aparent vechi, devin active pentru a susține mesaje politice, adesea repetate și similare între profiluri diferite. Un exemplu este un profil cu doar 28 de prieteni, ce a făcut comentarii cu conținut religios și susținere pentru premier.
Verificări arată și utilizarea inteligenței artificiale pentru a crea conturi false. În 2026, un astfel de profil a transmis mesaje de susținere pentru USR și pentru prim-ministru, reflectând o tentativă de a manipula opinia publică digital.
Conturi folosite post-mortem și activitate contrafăcută în sprijinul lui Bolojan
Printre profilurile implicate, unele apar ca fiind administrate de persoane decedate, cum ar fi Mihai Șora, decedat în februarie 2023. În realitate, pagina „Mihai Șora” de pe Facebook este administrată de văduva acestuia și a devenit o platformă pentru discursuri politice și propagandă.
Această utilizare a numelui unei personalități decedate pentru susținerea politică și mobilizarea virtuală ridică îngrijorări asupra manipulării opiniei publice.
Contrastul între susținerea online și realitate
Deși rețelele de socializare sunt pline de susținători virtuali, manifestațiile și protestele publice nu reflectă același nivel de sprijin. La protestul pentru Bolojan din Piața Victoriei, prezența a fost foarte redusă, câteva sute de persoane pentru două ore.
Evenimente precum cele promovate de grupările #rezist au fost de fapt dominus weekend trecut pline de discursuri și mesaje de susținere, dar participarea fizică a fost limitată. În concluzie, susținerea manifestată în online nu a avut o corespondență directă în afara mediului virtual.
Aceste manifestări au confirmat că popularitatea digitală nu se traduce în sprijin real pe teren sau la vot.
Lasă un răspuns