Click Stiri

**Mexico City se scufundă sub presiunea dezvoltării și a suprapersistenței acviferului**

Mexico City, unul dintre cele mai mari și populate orașe din lume, se află de decenii în fața unei crize a terenului și a apei. Orașul întins de-a lungul unui lac de mare altitudine și situat deasupra unui acvifer antic, furnizează aproape 60% din apa potabilă pentru cei 22 de milioane de locuitori. Această supraexploatație a resurselor a dus la scufundări continue ale terenului și la deteriorarea structurii urbane.

Tasarea orașului și impactul său încă din anii 1920

Documentarea tasării orașului a început în anii 1920, când autoritățile și specialiștii au observat deformări ale terenului, precum drumuri fracturate, clădiri înclinate și avarii ale sistemului feroviar. Această problemă persistă de aproape un secol, fiind cauzată de extragerea masivă a apei din acviferul subteran.

Supraextracția acviferului și consecințele sale

Acviferul antic se află pe un strat de argilă, ceea ce face ca scoaterea excesivă de apă să contribuie la colapsul solului. În timp, acest proces a dus la scufundarea progresivă a terenului sub centrul orașului, cu rate de tasare uneori semnificative, ce au afectat infrastructura și zidurile clădirilor.

Criza apei a devenit acută, orașul fiind aproape de o situație în care robinetele ar putea rămâne temporar fără apă, cunoscută drept “ziua zero”. Lipsa unor soluții sustenabile pentru reducerea supraexploatării acviferului continuă să pună presiune pe autorități și pe populație.

Rolul dezvoltării urbane și infrastructurii

La marginea problemei stă și dezvoltarea rapidă a orașului. În ultimii ani, proiectele de infrastructură și noile construcții au adăugat o greutate suplimentară solului deja fragil. La rândul lor, aceste construcții au contribuit la agravarea tasării terenului, accentuând problemele de stabilitate structurală.

Rezultatele acestei dinamicii se văd în deformări și crăpături în straturile de asfalt și în clădiri înclinate în zonele centrale și periferice ale orașului.

Monitorizarea tasării cu ajutorul tehnologiei spațiale

Pentru a evalua amploarea tasării, autoritățile și specialiștii folosesc tehnologii avansate de monitorizare. Imaginile recente de la satelitul NISAR, lansat prin colaborarea NASA și Organizația Indiană de Cercetare Spațială, oferă o perspectivă detaliată asupra procesului de scufundare.

Sistemul radar al satelitului NISAR poate detecta mișcări subtile ale suprafeței terenului, fiind capabil să urmărească evoluția tasării în timp real. Această tehnologie ultraperformantă a fost concepută pentru a cartografia cele mai complexe procese ale planetei.

Implicarea satelitului NISAR în studiul geofizic

Sateliții NISAR sunt folosiți pentru a măsura și a analiza deformările terenului, fiind printre cele mai precise sisteme din lume în acest domeniu. În cazul Mexico City, aceste imagini devin un instrument esențial pentru înțelegerea și gestionarea crizei.

Rezultatele arată că tasarea continuă, iar zonele cele mai afectate trebuie să primească măsuri de intervenție urgentă pentru prevenirea unor daune suplimentare sau a unor potențiale pericole pentru populație și infrastructură.

**Autoritățile locale și experții continuă să caute soluții eficiente pentru reducerea tasării și pentru gestionarea resurselor de apă.**